Drag ne-a fost să ne complacem. Ne merităm soarta!

Situația în care a ajuns România nu este meritul exclusiv al cuplului Dragnea-Tăriceanu și a slugilor lor din PSD-ALDE. La distrugerea României normale au contribuit mulți alții. Din lașitate, oportunism, nepăsare, interes, toți și-au dat mâna pentru ca această țară să devină un rai al penalilor, un loc în care un om de bun simț nu mai are cum să își mai găsească locul. Marea tragedie, dacă mai e loc de una în plus, este că aceste schimbări sunt ireversibile. Nimeni și nimic nu va mai schimba ordinea strâmbă în care Daddy ne-a adus.

 

Dincolo de orice dubii, cei mai mari vinovați, cel puțin la nivel moral, pentru distrugerea justiției sunt chiar judecătorii. Interesați doar de salariile și pensiile de zeci de mii de lei pe lună, convinși că sunt niște mici Dumnezei, dar prea lași ca să spună ceva atunci când nu e vorba de “bănuții” lor, vorba unui fost ministru al Justiției actual judecător la CCR, marea majoritate a judecătorilor au tăcu mâlc când Parlamentul s-a apucat să măcelărească Legile justiției și Codurile penale. Au tăcut pentru că nu îi interesează ce se întâmplă cu țara, cu oamenii. Cum spuneam, cât timp nu le sunt atinse beneficiile, cât timp au un program flexibil – adică vin pe la instanță când vor, pleacă când vor și, în cele mai multe cazuri, intră în ședințe de cel mult două ori pe lună – ce se schimbă nu e problema lor. Ori de câte ori au ocazia se plâng de cât de mult muncesc, că au sute de dosare, că nu fac față volumului de muncă. Dincolo de aceste bocete, mergeți în orice instanță din țară la ora 12.00 și, cu surprindere, veți vedea că sălile sunt goale, la birouri nu e nimeni. Cu excepția instanțelor din București și din câteva mari orașe, viața unui judecător este o vacanță continuă. Că un proces durează trei-patru ani, că mori cu dreptatea în mână, că oamenii nu mai au încredere în sistem, nu e problema lor. Problema lor sunt banii! Singura grevă a judecătorilor din această țară a avut loc atunci când s-a pus problema să li se taie din beneficii. În rest, liniște și pace. Dincolo de lașitate, în anumite cazuri, e direct vorba de corupție, de relații politice, de beneficii în afaceri subterane, iar secția de judecători a CSM este cel mai bun exemplu. Nimeni nu a avut curajul să verifice cu adevărat averile judecătorilor și ale familiilor lor, nimeni nu a fost interesat să curețe sistemul. Ori de câte ori PSD-ALDE au avut nevoie de ajutor s-au găsit câțiva judecători, ceva asociații, membri CSM care să îi susțină. În rest, proteste timide din partea unor judecători tineri și atât.

 

Puțin mai activi s-au dovedit procurorii, dar nu cu mult. Motivele, deși sunt direct vizați de schimbările legilor, sunt identice. De ce să își bată capul? De ce să se agite când iau aceeași bani pentru și mai puțină muncă? În plus, să nu uităm că Dragnea și Tăriceanu, ca să ne rezumăm la ei, nu ar mai fi fost liberi dacă ani de zile nu ar fi fost protejați și dacă anchetele deschise împotriva lor nu ar fi durat ani și ani de zile. TelDrum, Hidroelectrica, Rompetrol, Sterling, sunt doar câteva dosare uitate prin sertare care, în orice țară normală, le-ar fi adus pedepse grele celor doi. La noi…

 

Și așa ajungem și la statul paralel, cel atât de înjurat, cel semnatar de protocoale păstorite chiar de cei care azi le înfierează. Chiar crede cineva că despre toate afacerile murdare ale politicienilor, mai ales cele cu implicații strategice cum ar fi cele de mai sus, nu se știa? Chiar crede cineva că prin sertare nu există de ani și ani de zile kilograme de documente, clasificate, normal, care arată cât au furat, unde au ascuns banii, ce relații de afaceri au? Dacă nu există, trebuie să desființăm statul paralel pentru că este inutil! Dacă există, poate ar trebui să ne întrebăm de ce nu au ajuns la parchet, iar dacă au ajuns, așa cum a fost cazul cu dosarele Rompetrol, Hidroelectrica, Sterling, TelDrum, de ce procurorii le-au ignorat.

A, să nu uităm de ANAF, ANI, Poliție și restul instituțiilor statului care ar fi trebuit să știe și să verifice cum au reușit niște bugetari să ajungă milionari în euro. Cum au ajuns să controleze județe, să ia cu japca bucăți din țară, să devalizeze firme de stat, să își construiască imperii pe bani publici.

 

Despre restul clasei politice nici nu mai merită să vorbim. De la cine putem avea pretenția să apere statul? De la PNL, fostul partener al PSD din USL? De la PDL, transformat în PNL? De la hoți, deveniți parteneri cu alți hoți, care se ceartă cu hoții pentru a împărți prada și a fi frați de grațiere? De la un președinte care e mai preocupat de vremea din Miami, Florida, Italia sau alte destinații de vacanță, iar în timp ce se uită pe weather.com CCR îl lasă fără atribuții și șefii parchetelor sunt schimbați pe rând pentru fi numite marionetele PSD?

 

Eșecul este al tuturor, pentru că toți au câte un schelet în dulap, cât un milion de ascuns, câte o afacere de protejat, câte un mandat de câștigat.

 

Cum spuneam, nu doar Dragnea și Tăriceanu sunt vinovați. Distrugerea acestei țări este o operă colectivă, este tabloul impotenței instituțiilor, al complicităților la toate nivelurile și , mult mai grav, al nepăsării oamenilor buni. În rest, ne merităm soarta, iar ăsta e doar începutul!

 

PS: Clipul de mai jos a fost realizat de tabăra pro-Băsescu la referendumul pentru suspendarea din 2007, suspendarea pusă la cale de Voiculescu, Tăriceanu, PSD. Ignorați personajul pentru care a fost realizat. Mesajul este mai actual ca oricând în istoria recentă!

Sursa Foto: reperis.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *