Emoţii pentru Tăriceanu. Prima decizie în dosarul de mărturie mincinoasă.

Emoţii pentru Tăriceanu. Prima decizie în dosarul de mărturie mincinoasă.

Astăzi la Înalta Curte de Casație și Justiție are loc ultimul termen în procesul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.

Procurorul DNA a cerut pentru Călin Popescu Tăriceanu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru acesta, susţinând că acesta a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în 8 împrejurări:
1. că nu a avut cunoştiinţă de activitatea lui Silverstein în acţiunile de retrocedare (el cunoscând detalii chiar în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor moştenitoare, dând şi declaraţii în presă în această privinţă);
2. a declarat că nu a discutat despre taxele notariale din procesul de retrocedare, însă a discutat aceste aspecte cu Truică, după cum arată declaraţiile lui avocatului Roşu;
3. a minţit cu privire la relaţiile cu Truică (luau masa la restaurant împreună, l-a ajutat să achiziţioneze o motocicleta, mai mult Truică îi ştia şi gusturile culinare);
4. a minţit şi cu privire la relaţia cu Tal Silverstain, însă cei doi se întâlneau regulat. Au participat la ziua de naştere şi plus aveau relaţii de afaceri;
5. afirmaţie mincinoasă cum că nu-l cunoaşte dpe consultantul politic israelian Mon Shavez;
6. a firmat că nu avut o relaţie apropiată cu Dan Andronic, însă cei doi s-au întâlnit frecvent, şi şi-au petrecut concediile împreună;
7. a intermediat întâlniri între Ponta şi Silverstein, deşi a afirmat că nu a rămas în relaţii apropiate cu aceştia
8. a ascuns şi legătura cu Marius Marcovici.
Procurorul de caz a subliniat în faţa magistraţilor că „a minţi prin omisiune, este o infracţiune ce nu trebuie confundată cu refuzul de a depună mărturie. În acest caz este vorba de intenţia de a influenţa răspunderea făptuitorului, iar pentru existenţa mărturiei mincinoase nu este necesară influenţa deciziei magistraţilor. Mărturia mincinoasă nu priveşte relaţia cu adevărul, cu realitatea, ci intenţia martorului de a spune ceea ce ştie”. „În acest dosar era importantă o declaraţie adevărată a inculpatului pentru a se lămuri relaţia esenţială a grupului infracţional, pentru a se stabili dacă i s-a cerut ajutorul pentru soluţionarea cererilor de retrocedare. Sub aspectul mărturiei mincinoase este irelevant dacă declaraţiile inculpatului Tăriceanu ar fi putut sprijini organele in aflarea adevărului. Nu este de datoria unui martor să considere ce împrejurări sunt esenţiale, de aceea este important ca acesta să declare tot ceea ce ştie. În acest caz latura subiectivă este evidentă, dosarul retrocedărilor intrumentat de DNA Braşov era cunoscut de către Tăriceanu, acesta avea cunoştiinţa faptelor pentru care erau cercetaţi şi a urmărit favorizarea acestora”, a subliniat procurorul DNA. „În acest dosar, audierea inculpatului Călin Popescu Tăriceanu, cu o funcţie importantă la acea dată, de preşedinte al Senatului reprezenta o garanţie a veridicităţii declaraţiei de martor. Mai mult, trebuie ţinut seama că inculpatul are o educaţie şi o pregătire superioară, el ocupând şi funcţia de prim-ministru”, a punctat acuzarea.
Călin Popescu Tăriceanu a respins acuzaţiile şi a susţinut în faţa instanţei, în cadrul ultimului cuvânt, că nu există dovezi directe pentru susţinerea acestora şi că rechizitoriul abundă în contradicţii şi mistificări:
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit pronunțarea în dosarpentru data de 22 mai.

Sursa foto: digi24.ro