Erdogan, mai rău decât Stalin. 18.000 de bugetari, concediați prin decret de președintele Turciei

Peste 18.000 de persoane au fost concediate în Turcia în baza unui decret publicat duminică în Monitorul Oficial. Între cei concediaţi se află numeroşi membri ai forţelor de ordine şi profesori, transmit AFP şi Reuters.

În decret se regăsesc numele a 18.632 de persoane, dintre care peste 9000 de funcţionari ai poliţiei şi 6000 de membri ai forţelor armate, circa 1000 de angajaţi ai Ministerului Justiţiei şi 650 ai Ministerului Educaţiei.

Trei ziare și un post de televiziune, închise

Decretul de duminică se referă de asemenea la 12 asociaţii, trei ziare şi un canal de televiziune, care vor fi închise, dar anunţă şi reinstalarea în funcţii publice a 148 de persoane concediate prin decrete precedente.

Potrivit organizaţiei neguvernamentale Human Rights Platform, un total de 112.679 de persoane au fost concediate în Turcia până la 20 martie 2018, dintre care peste 8000 din rândurile forţelor armate, 33.000 din Ministerul Educaţiei şi 31.000 din Ministerul de Interne, iar alte câteva mii au fost suspendate în urma tentativei de lovitură de stat.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, reales la 24 iunie pentru un nou mandat, a promis în campanie că va ridica starea de urgenţă instituită după puciul eşuat din iulie 2016.

Studenţi turci, arestaţi pentru insultă la adresa preşedintelui

Trei studenţi turci au fost arestaţi sâmbătă la Ankara pentru insultă la adresa preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, informează agenţia oficială de presă Anadolu.

Procuratura a început o anchetă împotriva studenţilor de la Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu, care au purtat vineri, la o manifestaţie, un banner cu o caricatură din 2006, în care Erdogan – pe atunci prim-ministru – era prezentat sub forma unor animale, pe coperta revistei satirice Penguen. Atunci, actualul preşedinte a dat în judecată revista, solicitând despăgubiri, dar o instanţă din Ankara a respins acuzaţiile. Zeci de persoane au fost urmărite penal în Turcia pentru insultarea şefului statului, inclusiv prin intermediul reţelelor sociale online.

Peste 300 de militari, arestați vineri

Autorităţile turce au emis vineri mandate de arestare pe numele a 346 de membri ai forţelor armate suspectaţi de legături cu presupuşi instigatori ai puciului eşuat din iulie 2016, potrivit agenţiei de presă de stat Anadolu, relatează AFP.

Procurorul din Istanbul a emis mandate de arestare pe numele a 271 de militari – dintre care 122 activi -, iar cel din Izmir pe numele altor 75, precizează agenţia proguvernamentală. Ei sunt suspectaţi de legături cu reţeaua predicatorului Fethullah Gülen, acuzat de Ankara că urzit puciul eşuat. Instalat în Statele Unite de aproximativ 20 de ani, Gülen neagă orice implicare.

Operaţiuni au fost lansate în ţară, în vederea reţinerii militarilor vizaţi de mandate de arestare, potrivit Anadolu, care nu a precizat numărul militarilor arestaţi efectiv vineri. Aproximativ 77.000 de persoane au fost arestate în cadrul unor epurări fără precedent, după tentativa de lovitură de stat, iar peste 140.000 au fost destituite sau suspendate din funcţii publice.

Aceste epurări sunt denunţate de opoziţie şi organizaţii de apărarea drepturilor omului, care-l acuză pe preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan de faptul că se serveşte de ele pentru a reduce la tăcere orice voce critică.

Curățenie înainte de ceremonia de investitură

Luni va intra de asemenea în vigoare sistemul prezidenţial vizat prin reforma constituţională adoptată la referendumul din aprilie 2017. În luna aprilie 2017, turcii s-au pronunţat, prin referendum, cu o majoritate restrânsă, în favoarea sistemului prezidenţial dorit de către preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Recentele alegeri prezidenţiale şi legislative au încheiat tranziţia către noul sistem. Criticii se tem că acesta permite o guvernare de tip autocrat. Erdogan are de luni mult mai multă putere ca înainte.

Preşedinte și premier

Funcția de premier va fi desfiinţată. Şef al executivului va deveni preşedintele care, conform Constituţiei, avea până acum o funcţie mai degrabă reprezentativă. În viitor, în sarcina preşedintelui vor intra numirea şi destituirea vice-preşedinţilor şi miniştrilor precum şi a altor funcţionari publici de rang înalt, al căror număr va fi stabilit tot de către şeful statului. Parlamentul nu va mai avea drept de co-decizie. Membrii cabinetului nu pot fi parlamentari.

Guvernare prin decret

În sfera executivului, preşedintele poate pronunţa decrete cu putere de lege, care intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. O confirmare din partea Parlamentului nu mai este necesară. Decretele nu se mai aplică dacă Parlamentul adoptă legi în domeniu. Decretele prezidenţiale nu pot restricţiona drepturile constituţionale şi nici nu pot afecta anumite reglementări stabilite prin lege. Cu excepţia proiectului de buget, legile pot fi introduse doar de către Parlament.

Înaintea reformei, preşedintele era obligat la neutralitate politică. Conform noului sistem, acesta îşi poate păstra calitatea de membru de partid. Ca preşedinte al formaţiunii care deţine majoritatea parlamentară, el poate controla legislativul. Erdogan a revenit în fruntea partidului AKP în mai 2017.

3000 de invitați la ceremonia de investitură

Recep Tayyip Erdogan, care a fost reales cu 52% din voturi în funcția de președinte al Turciei în alegerile din 24 iunie, va depune jurământul, luni 9 iulie . La Ceremonia de depunere a jurământului se așteaptă să participe 3000 de invitați, între care președinții Venezuelei, Kazahstanului, Macedoniei, Guineei, Somaliei, Zambiei, Bosniei și Herțegovinei, Bulgariei, Georgiei, Macedoniei, Pakistanului, Kârgâzstanului, Ucrainei și Pakistanului și de asemenea mulți prim-miniștri, în frunte cu cel al Rusiei, Dmitri Medvedev și președinți ai parlamentelor. După ceremonia președintele Erdogan va oferi o cina în onoarea oaspeților săi.