Europarlamentare. Cât îi va costa pe populiștii europeni scandalul din Austria

Săderea Partidului Libertății din Austria, in urma scandalului privind legăturile cu Rusia subminează strategia populiștilor europeni, deja sfâșiați între italianul Salvini și maghiarul Orban. Între Rusia și partidele extremei drepte, schimburile sunt într-adevăr numeroase și se pare că s-au intensificat în ultimii ani.

Liga lui Matteo Salvini a semnat în 2017 un acord de cooperare cu partidul lui Vladimir Putin. La fel și extrema dreaptă austriacă. La fel ca Marine Le Pen, ministrul italian de Interne cere sfârșitul sancțiunilor impuse de UE asupra Rusiei după anexarea Crimeei.

Le Pen, consiliată și de americanul Steve Bannon, este, de asemenea, foarte aproape de prietenii săi ruși. Ea a fost primită în martie 2017 chiar de președintele Putin, și a făcut apel la băncile rusești să-i finanțeze campania prezidențială.

Extrema dreaptă eurofobă, conservatorii eurosceptici şi populiştii speră la un succes important în scrutinul europarlamentar aşteptat în perioada 23-26 mai în cele 28 de state membre UE. Însă un filmuleţ compromiţător pentru fostul vicecancelar al Austriei şi alte controverse locale ar putea să le distrugă această speranţă.

Vineri seara, două publicaţii germane au difuzat un filmuleţ în care Heinz-Christian Strache apare manifestându-şi interesul pentru obţinerea unui sprijin financiar din partea unui oligarh rus în schimbul asigurării unor contracte publice după alegerile desfăşurate în octombrie 2017 în Austria. Filmuleţul a fost realizat cu camera ascunsă, într-o vilă din Ibiza, în iulie 2017. Declarându-se victimă a unui „atentat politic“, Strache şi-a dat demisia din funcţia de vicecancelar şi a renunţat la conducerea FPÖ. Ulterior, FPÖ s-a retras din coaliţia guvernamentală formată împreună cu ÖVP-ul cancelarului Sebastian Kurz.

Acest scandal nu pică bine nici extremei drepte europene. Prima consecinţă: marea reuniune a naţionaliştilor de la Milano, organizată sâmbătă la iniţiativa vicepremierului şi ministrului italian de Interne Matteo Salvini, a avut loc în lipsa reprezentantului FPÖ, care s-a văzut nevoit să rămână acasă. Salvini şi alţi lideri eurosceptici speră să dispună de cea de-a treia mare familie europeană începând de duminică seara.

Ultimele estimări, realizate înainte de declanşarea scandalului din Austria, indică 173 de eurodeputaţi (dintr-un total de 751, n. red.) pentru formaţiunile populiste de dreapta, faţă de 154 în Parlamentul European actual, rezultat după alegerile din 2014.

În opinia lui Matthias Jung, directorul institutului german de sondare a opiniei publice Forschungsgruppe Wahlen, „acest scandal ar putea frâna creşterea populiştilor în Europa“.

Într-un interviu acordat cotidianului german Tagesspiegel, el apreciază că alegătorii pro-europeni s-ar putea mobiliza în scopul de a bara extrema dreaptă.

Şi simpatizanţii unor partide populiste „vor reflecta de-acum de două ori dacă vor să-şi dea voturile pentru aceşti oameni“, afirmă la rândul său politologul german Werner Patzelt.
Acuzaţii de complicitate

Pe lângă scandalul de la Viena, Marine Le Pen, acuzată de adverarii săi politici că este „calul troian“ al planurilor lui Donald Trump şi Vladimir Putin de slăbire a Europei, a fost nevoită să dezmintă afirmaţiile potrivit cărora Steve Bannon, un fost strateg al preşedintelui american, joacă vreun rol în campania sa europarlamentară.
În ceea ce-l priveşte pe britanicul Nigel Farage, şeful Partidului Brexit, aflat pe primul loc în sondajele din Regatul Unit, acesta se află în vizorul Comisiei Electorale, care are suspiciuni asupra finanţării campanie sale.

„Oare scandalul austriac ar putea fragiliza electoratul populist? Înainte de toate, nu este o veste bună pentru ei, dar consecinţele sunt neclare“, estimează Christine Verger, de la Institutul Jacques Delors. „În orice caz, arată că există relaţii de corupţie în interiorul acestor partide“, a adăugat ea pentru AFP.

În acest stadiu, este însă extrem de dificil să măsurăm impactul Ibizagate asupra populiștilor europeni.

Și oricum, va trebui să așteptăm până duminică să vedem dacă această afacere chiar a avut un impact asupra scorurilor partidelor naționaliste, care speră să obțină până la 180 de locuri în următorul Parlament European, scrie Le Figaro.

Unii analiști se îndoiesc însă că afacerea va avea vreun impact. Alegătorii de dreapta nu sunt sensibili la aceste chestiuni legate de susținerea Rusiei. Iar discursul victimizării a început deja în partidul austriac al Libertății și aliații săi îl urmează.

Văzute de regulă drept o ocazie de sancţionare a puterii de la nivel naţional, alegerile europene sunt în mod tradiţional marcate de un absenteism puternic.

De la primul scrutin, desfăşurat în 1979, prezenţa la acest vot a scăzut constant, de la 62% la numai 42,61% în 2014.

Dar, indiferent de prezenţa la vot, scrutinul din 23-26 mai va anunţa sfârşitul supremaţiei a două mari familii politice europene: Partidul Popular European (PPE), la dreapta, şi social-democraţii, la stânga. Fiecare tabără va pierde câte cel puţin 30 de aleşi, potrivit sondajelor. Totuşi, vor rămâne în poziţia de a alcătui majorităţile necesare pentru adoptarea legilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *