EXCLUSIV Acuzațiile aduse de Parchetul general magnatului Energiei Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al Industriilor Dan Ioan Popescu, și firmei controlate de el, Energy Holding

Parchetul general îl investighează pe omul de afaceri elvețian de  origine română, Bogdan Buzăianu, pentru 5 infracțiuni:

  • instigare la evaziune fiscală;
  • instigare la stabilirea cu rea credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul general consolidat;
  • 2 infracțiuni de instigare la delapidare;
  • instigarea la spălarea banilor, potrivit unor documente din anchetă consultate de Newsmaker.ro.

În esență, Buzăianu și-ar fi delapidat compania cu aproape 64 de milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro. Ar fi făcut evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,5 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro.

Și firma controlată de Buzăianu, Energy Holding, este urmărită penal pentru evaziune fiscală. Alături de Buzăianu și Energy Holding, mai sunt cercetate firma Libarrom AGRI, controlată de libanezul Said Baaklini, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și Baaklini, și foști angajați ai lui Buzăianu.

Acuzațiile, pe larg.

Magnatul Energiei, Bogdan Buzăianu, este acuzat de instigare la evaziune fiscală în valoare de peste 6 milioane de lei. Între 2007 și 2010, l-ar fi determinat pe administratorul Energy Holding, Costin Răducu Alexandrescu, să înregistreze în contabilitatea firmei facturi fiscale privind operațiuni fictive. E vorba de facturi fiscale emise de firma lui Baaklini, Libarom AGRI, în baza unor contracte de consultanță, prestări servicii și furnizare materiale publicitare încheiate cu Energy Holding între 2007 și 2010 și considerate ficitve de procurori. Scopul Energy Holding ar fi fost să își diminueze impozitul pe profit cu peste 6 milioane de lei.

Acuzația de instigare la stabilirea cu rea credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul general consolidat se referă la faptul că, tot între 2007 -2010, Buzăianu l-ar fi determinat pe Alexandrescu să înregistreze în contabilitatea Energy Holding facturile fiscale emise de Libarom AGRI privind operațiunile fictive de achiziții servicii și contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri supraevaluate în vederea majorării TVA. În baza acestor contracte, Energy Holding a obținut rambursarea TVA de la stat în valoare de peste 17.000.000 de lei.

Una dintre acuzațiile de instigare la delapidare se referă la faptul că Buzăianu l-ar fi pus pe Costin Răducu Alexandrescu să cumpere în 2011 de la alți oameni ai lui (foști angajați), Petre și Ioana Sotir, 3 terenuri supraevaluate. Prejudiciul se ridică la aproape 24.000.000 de lei.

Cea de-a doua acuzație de instigare la delapidare privește faptul că Buzăianu l-ar fi determinat pe administratorul Energy Holding, Costin Răducu Alexandrescu, să achite facturile către Libarom pentru serviciile fictive și terenurile supraevaluate. Astfel ar fi delapidat compania Energy Holding cu aproape 64.000.000 de lei, adică aproape 14.000.000 de euro, reprezentând diferența dintre suma fără TVA achitată, peste 64.000.000 de lei, și valoarea reală a terenurilor, doar aproape 500.000 de lei.

Instigarea la spălarea banilor se referă la faptul că l-ar fi determinat pe fostul său angajat, Petre Sotir, să schimbe banii scoși din Energy Holding prin delapidare (în urma achiziției terenurilor supraevaluate), să îi convertească în euro și să îi transfere în Elveția peste 6 milioane de euro.

Contractele pentru servicii ficitve.

Spre exemplu, în 2007, Energy Holding ar fi plătit aproape 3 milioane de dolari către Libarom AGRI pentru un ”studiu de piață în domeniul energetic, prin prezentarea cerințelor și evoluției acestei piețe, prin raportare asupra modalităților de producție și exploatare a energiei pe piața Europei de Sud-Est, precum și a piețelor ce prezintă interes din acest punct de vedere”.

Terenurile supraevaluate.

De exemplu, în 2009, Energy Holding a cumpărat de la Libarom AGRI un teren agricol și pășune de peste 7000 de metri pătrați în satul Brăești, județul Botoșani, cu 6.647.340 de lei.

 Potrivit Camerei Notarilor Publici Suceava, preţul terenurilor în comuna Brăești în 2009 era de 0,40 euro/mp (1,68972 lei) pentru teren arabil şi 0,05 euro/mp (0,211215 lei) pentru păşuni.

Așadar, terenul cumpărat de Energy Holding de la Libarom AGRI ar fi costat în realitate doar 10.588 de lei. Rezulă o supravelauare de 6.636.752 lei.

Există riscul prescripției.

Ancheta procurorilor a început în decembrie 2014, a fost preluată de Parchetul general în august 2016 și nici acum nu este finalizată. Potrivit unor surse judiciare, procurorii ar trebui să se grăbească întrucât prescripția specială intrevine în 2025-2026 și nu ar fi exclus ca procesul să dureze la fond și apel mai mult de atât.

Cine este Bogdan Buzăianu.

În România, omul de afaceri Bogdan Buzăianu este considerat „cel mai mare băiat deştept” din Energie. În 2008, el a renunțat la cetățenia română și a rămas doar cu cea elvețiană. Și-a declarat domiciliul în castelul Greng din Fribourg, Elveția.

În 2001, compania controlată de el, Energy Holding, a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, de aproape 1 miliard de dolari, pe vremea când ministrul Economiei era chiar naşul lui, Dan Ioan Popescu zis DIP.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Buzăianu apare efectiv, cu numele lui, în acționariatul Energy Holding, doar în 2003 și 2004. În aprilie 2003, numele companiei a fost schimbat din Holding Aps Romania în Energy Holding. Atunci, acționariatul era următorul: Energy Consult din Elveția, Fribourg, Route du Grand – Pre 26, cu 95 % și Bogdan Buzăianu cu 5 %.

Avocatul Doru Boștină a ieșit atunci din firmă, la fel și omul de afaceri Adrian Chebuțiu (partener de afaceri și de dosare penale cu libanezul Said Baaklini). Chebuțiu a fost revocat din funcția de administrator al firmei în favoarea lui Bogdan Buzăianu.

Deja în mai 2005, acțiunile lui Buzăianu erau cedate off-shore-ului, Atell Investments Ltd. din Cipru.

Contractul dintre Energy Holding – Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme, a acuzat procuroarea DIICOT Adriana Cristescu de la Serviciul de combatere de macro-criminalităţii economico-financiare. Numai că în urma anchetei DIICOT, doar directorii Hidroelectrica care au semnat contractul cu Energy Holding au fost condamnaţi la închisoare, partea de dosar cu Bogdan Buzăianu nu a plecat niciodată către instanţă.

Ba mai mult, în iulie 2018, DNA a clasat partea din marele dosar ”Hidroelectrica – retehnologizarea Porților de fier” privindu-l pe Bogdan Buzăianu.

”Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor asimilate celor de corupție reținute cu ocazia începerii urmăririi penale.

În cauză, deși s-a constatat că nu au fost respectate condițiile privitoare la recepția lucrărilor și nu au fost adoptate măsuri pentru îndeplinirea unor condiții contractuale de aplicare a soluțiilor concrete de remediere/eliminare a deficiențelor de proiectare /execuție, cu toate că au fost aduse la cunoștința decidenților, aceste aspecte nu reprezintă încălcări ale dispoziţiilor legislației primare (având în vedere dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale).

De asemenea, nu au rezultat indicii că prețurile lucrărilor, acceptate și aprobate de Consiliul de Administrație, ar fi fost supraevaluate.

Procurorii anticorupție au mai dispus menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, cu precizarea că acestea vor înceta de drept dacă persoana vătămată SC Hidroelectrica SA nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”, și-a motivat DNA decizia de a închide marele dosar Hidroelectrica.

Buzăianu ar fi turnat-o pe Udrea la DNA şi a scăpat de dosarul de dare de mită.

În 2017, procurorii DNA au acuzat faptul că Elena Udrea, favorita președintelui Traian Băsescu – care se ”lupta” cu ”băieții deștepți din Energie” – i-ar fi cerut 5 milioane de euro lui Bogdan Buzăianu ca să îl scape de dosarul Hidroelectrica de la DIICOT, unde şefă era Alina Bica, prietena de shopping a Elenei Udrea, la Paris.

Buzăianu ar fi scăpat de dosarul de dare de mită, după ce ar fi denunţat-o pe blonda președintelui şi ar fi beneficiat de clauza de nepedepsire întrucât a denunţat fapta „înainte să afle organul de urmărire penală”.

Dosarul privind-o pe Elena Udrea a fost restitut de instanță la DNA, însă, între timp, ancheta a fost refăcută şi retrimisă instanţei. La începutul lui noiembrie, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de apel Bucureşti a declarat că probatoriul a fost administrat corect şi a trimis dosarul spre judecata pe fond. Udrea a făcut contestaţie şi acum se aşteaptă decizia judecătorului de cameră preliminară de la Înalta Curte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *