Federaţia care-şi urmăreşte buzunarul în timp ce perspectivele la handbal sunt din ce în ce mai sumbre » Alexandru Dedu e preşedintele de federaţie cu cel mai mare salariu din România

People live and freely use nature resources on land, at sea. However, the sky has always been unreachable for mankind. Until now…The Federal Bureau of Investigation has a spectacular view of the city skyline from its Chicago office tower.

Federaţia care-şi urmăreşte buzunarul în timp ce perspectivele la handbal sunt din ce în ce mai sumbre » Alexandru Dedu e preşedintele de federaţie cu cel mai mare salariu din România

 

Şefii handbalului se plâng că nu mai avem echipă naţională, dar se gândesc mai mult la propriile buzunare decât la toboganul pe care alunecă „sportul naţional”.

 

Sloganul Federaţiei Române de Handbal este „Handbalul, sportul naţional”. Şi ar putea să fie aşa după toate rezultatele aduse de această disciplină, de-a lungul timpului, cele mai bune dintre sporturile de echipă.

Ne mândrim că echipa feminină de handal este singura din lume care a participat la toate cele 23 de ediţii ale Mondialelor de până acum. An de an, în luna decembrie, iubitorii sportului îşi îndreaptă atenţia spre naţionala de handbal fete. Au avut şi bucurii, dar şi dezamăgiri.

Am avut generaţii extraordinare de fete care, din varii motive, pe care nu le mai dezvoltăm, nu au adus rezultatele pe care le puteau aduce. România nu a mai câştigat, la fete, un titlu mondial din 1962! Nu am apucat să cucerim o medalie olimpică sau măcar un aur european. Şi perspectivele sunt din ce în ce mai sumbre.

CONCLUZIILE PREŞEDINTELUI DEDU

România a terminat ediţia actuală, care nu a ajuns la final încă, pe locul 10. Eliminată de Cehia! O naţiune care nu spune nimic, în handbal, în momentul de faţă! Asta după ce câştigase grupa iniţială. Preşedintele Alexandru Dedu a încercat să tragă nişte concluzii după turneul final. „Sunt câteva cauze vizibile. Lipsa de experienţă sau mai mult faptul că mai multe fete au acuzat încărcătura meciului, vorbim despre un meci eliminatoriu la un Campionat Mondial. Iar al doilea lucru vizibil este maniera de arbitraj, dar nu în sensul negativ. Modul în care aceşti arbitri au arbitrat a dezavantajat echipa României. Să stai aproape o repriză cu un om în minus nu este uşor la acest nivel”, a declarat Alexandru Dedu.

CINE A FĂCUT LOTUL? DE CE NU AU JUCĂTOARELE EXPERIENŢĂ?

Ce nu a spus preşedintele FR Handbal este cine a făcut lotul pentru Campionatul Mondial 2017, un lot în care s-au regăsit o serie de jucătoare care nu evoluează nici la echipele lor de club, iar alte jucătoare cu experienţă au fost lăsate acasă!

S-a vorbit de reconstrucţia echipei naţionale pentru Tokyo 2020! Cu cine reconstruim noi prima reprezentativă? Cu Cynthia Tomescu (26 de ani), cu Timea Tătar (28 de ani), cu Ana Maria Dragut (27), toate debutante la un Mondial, în Germania, cu Melinda Geiger (30 de ani), cel mai bun braţ stînga pe care-l avem, de la care aşteptăm turneu final după turneu final să facă şi ea un meci bun, cu Gabi Szucs (33 de ani)? Din cele 9 debutante ale României la un Campionat Mondial, cinci sunt trecute de 26 de ani! Nu am trimis în prima linie, la un turneu final, echipa care câştiga titlul mondial de junioare acum trei ani, aşa cum a făcut Muntenegru, de exemplu! Nu am făcut nici măcar un mix între aceste formaţii. Din echipa aia, o singură jucătoare s-a regăsit în lot: Cristina Laslo! Bazaliu, Ostase, Dindiligan nu au avut nici o şansă să prindă lotul. România a avut o medie de vârstă de 26,6 ani, peste cea a Suediei 25,3. Rusiei 24,9, Ungariei 26,4 Olandei 26,5 fiind întrecută doar de Norvegia 26,8 sau Franța 27,1. Asta nu ne-a spus domnul Dedu.

VEDETELE SUNT „LA EXPORT!”

Ne uităm la echipele care joacă în semifinalele Campionatului Mondial din Germania: Suedia, Franţa, Olanda şi Norvegia. Ce ne deosebeşte pe noi de ele?
Un lucru e frapant. Toate jucătoarele lor de top, evoluează în campionate din străinătate. Norvegia nu-şi poate permite să le ofere salarii de sute de mii de euro vedetelor Mork, Oftedal, Kristiansen, Kurtovici, Grimsbo. Acestea evoluează în campionatele puternice din Ungaria, România, Macedonia, Danemarca! Acasă sunt doar 7 din 16.

Olanda nu are niciuna dintre cele 16 jucătoare de la „naţională” în competiţia internă! Niciuna! Suedia are doar 2 din cele 16, iar Franţa, are şi ea 7 din 16! Restul unde joacă? Tot în campioantele puternice, unde se oferă bani: România, Ungaria, sunt scrise mai sus.

România are doar 5 jucătoare la cluburi în străinătate (Geiger, Laslo, Zamfirescu, Pintea şi Dedu), dar asta doar pentru că aceste jucătoare şi-au dorit să evolueze afară. Şi nu sunt mai bine plătite!

În 2005, când România juca finala Mondialului din Rusia, din cele 16 jucătoare care luau argintul mondial, 10 evoluau la acea vreme în străinătate!

ANTRENĂM ŞI PLĂTIM ALTE „NAŢIONALE”

Federaţia se mîndreşte că „păstoreşte” echipe puternice în campionatul intern, că Liga Naţională a devenit una dintre cele mai puternice din Europa. Contribuţia federaţiei tinde însă spre 0! Ce nu vede FRH e însă un alt lucru.

Cluburile româneşti, subvenţionate din bani publici, plătesc regeşte jucătoarele străine, cu siguranţă, cele mai bune din lume! Campioana CSM Bucureşti are în semifinalele CM 2017 nu mai puţin de 6 jucătoare, plus antrenorul! Motiv de mîndrie. Pe banii bucureştenilor noi oferim sprijin naţionalelor Suediei, Franţei, Norvegiei. Dacă la CSM joacă Gullden, Hagman, Jakobsen, Ayglon, Kurtovic, Niombla, unde să mai aibă loc să „prindă” câteva minute şi Bazaliu sau Udriştoiu? Cu ce ajută CSM echipa naţională când 11 handbaliste din lotul de 18 sunt „străine”. E dreptul lor să o facă, dar federaţia nu face altceva decât să doarmă.
CSM ar fi putut transfera o Laura Chiper în locul lui Nathalie Hagman, o Lorena Ostase în locul lui Frafjord, o Nicoleta Tudor în locul Sabinei Jacobsen şi atunci ar fi ajutat, într-adevăr, echipa naţională. Dar lucrul acesta trebuie să-l impună federaţia prin măsuri!

PESTE 300.000 DE EURO ÎNCASAŢI DE FEDERAŢIE DIN TRANSFERUL „STRĂINILOR”!

FRH nu are însă nici un interes. De fapt are unul, buzunarul propriu. Federaţia a pus taxe la transferul jucătoarelor străine aduse în România. Taxe plătite din bani publici care se duc în visteria federaţiei şi de acolo în salariile mai mult decât generoase ale şefilor FRH. Alexandru Dedu este preşedintele de federaţie cu cel mai mare salariu din România: peste 7.000 de euro!

Cum s-a ajuns aici? Simplu. Federaţia a stabilit o taxă de transfer, „pentru a împiedica aducerea cât mai multor jucători străini în România!”.

Ce taxe plătesc cluburile cînd transferă o străină?

  • La prima jucătoare străină 1.000 de euro
  • La a doua 1.000 de euro
  • La a treia 2.000 de euro
  • La a patra 3.000 de euro
  • La a cincea 4.000 de euro
  • Şi tot aşa, câte 1.000 de euro la fiecare transfer în plus.

Dacă la CSM Bucureşti evoluează în momentul de faţă 11 „străine”, clubul Primăriei a virat în conturile FRH suma de 56.000 de euro! Numai la feminin, că la masculin CSM mai are 9 „stranieri”. Alţi 45.000 de euro. În total 101.000 euro. Adică bani cu cât să ţină vreo trei românce tot sezonul!

Sigur că, fără Gullden şi celelalte handbaliste străine pentru CSM ar fi mult mai greu în Liga Campionilor, dar federaţia poate impune reguli ca măcar în întrecerea intenă să evolueze mai mult românii, pentru a proteja echipele naţionale!

În aceeaşi situaţie sunt şi alte naţiuni. Ungaria are cel mai tare campionat din Europa, la feminin, dar nu mai are o echipă naţională care să sperie pe nimeni. La fel Macedonia!

Rusia e un caz aparte. Selecţionerul Trefilov a instituit regula ca jucătoarele de naţională să joace în campionatul intern, altfel nu vor mai fi convocate!

Ca o concluzie, ce şanse sunt să mai avem o naţională puternică, dacă federaţia nu se gîndeşte la binele acesteia. Degeaba avem o Cristina Neagu, degeaba mai obţinem rezultate pe la junioare şi tineret dacă la senioare româncele nu au unde să joace! Sigur că, e mai uşor să plăteşti o taxă de transfer şi să iei o handbalistă gata formată, din altă echipă naţională, decât să-ţi baţi capul cu o româncă tânără, care poate sau la fel de bine nu poate să ajungă mare!

P.S. Ce aţi zice domnule Alexandru Dedu de o regulă, instituită la fotbal, ca în teren cluburile să joace cu handbaliste sub 21, sub 23 de ani? Nu s-ar mai încălca regula liberei circulaţii a forţei de muncă din Uniunea Europeană. Aţi avea şi dumneavostră unde să „vindeţi” jucătoarele crescute la Centrul de Excelenţă!

Sursa: GAZETA SPORTURILOR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.