I se spune ”omul de 650 de milioane de euro”, a fost partener de afaceri cu magnatul Ioan Niculae și acum îi preia afacerile / Augustin Oancea vinde anual statului energie de zeci de milioane de euro

Magnatul Ioan Niculae, acum câțiva ani considerat cel mai bogat român, își transferă afacerile unui fost partener de afaceri, Augustin Oancea, de 48 de ani, din Câmpina, județul Prahova. Oancea controlează cel mai mare trader românesc de energie, Tinmar Energy.

Mișcările lui Niculae vin în contextul celor 3 dosare penale ale sale: într-unul a fost condamnat definitiv și a executat deja 2 ani și jumătate de detenție, într-altul a primit 3 ani și jumătate de închisoare, dar nu este definitv, iar în al treilea, marele dosar Romgaz, este judecat pentru un prejudiciu de 60 de milioane de euro.

Cel care îi preia afacerile, Augustin Oancea, nu este inculpat, însă apare tangențial în dosarul DIICOT privindu-i pe șefii ruși de la Rompetrol și pe Cristi Borcea, fostul acționar de la Dinamo.

Oancea vinde anual statului român energie de zeci de milioane de euro, prin compania sa, Tinmar Energy. În trecut, o altă firmă a lui Oancea, Tinmar IND, a fost amendată de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri anticoncurențiale.

Oancea a fost asociat și cu un inculpat trimis în judecată pentru evaziune într-unul dintre dosarele lui Sorin Blejnar, fostul șef PDL al ANAF. Firma lui Oancea a vândut energie penitenciarului Poarta Albă, alături de alți ”băieți deștepți din ebergie”.

Potrivit topului Forbes din 2019, Oancea ar fi pe locul 20 cu o avere estimată la 650 de milioane de euro.


Foto: Augustin Oancea, patronul Tinmar Energy; Sursa: zf.ro

Spre exemplu, CFR SA a cumpărat energie electrică de 10 milioane de euro în baza unor acorduri cadru pe o perioadă de 12 luni de la traderul Tinmar Energy, potrivit SEAP. Contractele de tip abonament au fost semnate pe 19 noiembrie 2020.

Pe 6 aprilie 2020, și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a semnat un acord cadru cu valoare maximă de peste 14 milioane de euro pentru livrarea de energie electrică pe o perioadă de un an cu Tinmar Energy. Anul trecut, pe 23 aprilie, Tinmar Energy a încheiat un acord cu ANIF în valoare de peste 12 milioane de euro.

Pe 15 mai, Tinmar a semnat un contract în valoare de peste 15 milioane de euro și cu MAI pentru furnizarea de energie electrică timp de un an.

Pe lângă aceste mari contracte, Tinmar Energy figurează în SEAP cu sute de contracte de dimensiuni mai mici încheiate cu instituții publice din România pentru livrarea de energie electrică, gaze naturale sau motorină.

A cui e Tinmar Energy.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, compania este deținută de o companie din Elveția, JO Holding AG – reprezentată de Augustin Constantin Oancea, 48 de ani, din Câmpina, Prahova – Martin Oil Energy SRL și Victory Executive SRL – ambele din București și administrate de George Alexandru Oancea, 40 de ani, din Câmpina, Prahova.

Martin Oil Energy SRL este deținută de Augustin Oancea cu 98,72 % și de George Oancea cu 1,28%. Victory Executive SRL este deținută de George Oancea.

Potrivit Ziarului Financiar, Augustin Oancea a făcut prima tranzacţie cu energie în 2007. La acel moment, compania sa, Tinmar Ind, avea o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, pentru ca, în 2015, să ajungă la 650 de milioane de euro.

În 2007, scena tranzacţiilor cu energie era dominată de Energy Holding, compania omului de afaceri Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru PSD al industriilor Dan Ioan Popescu, zis DIP.

În 2017, Oancea și-a unificat business-urile de energie, gaze și produse petroliere prin absorția de către Tinmar Energy a Tinmar Gas și Tinmar Oil (fosta Tinmar Ind).

În 2015, Oancea a făcut mișcarea inversă: a divizat compania-mamut Tinmar Ind, care grupa atunci toate cele trei activități, în Tinmar Oil (urmașa juridică a Tinmar Ind), Tinmar Energy și Tinmar Gas.

Cine e Augustin Oancea.

El nu este inculpat în vreun dosar penal, însă numele lui apare în cazul șefilor ruși de la Rompetrol.

În mai 2018, procurorii DIICOT au făcut mai multe percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în care erau vizați fostul finanţator al clubului Dinamo, Cristi  Borcea, şi foşti şefi din Rompetrol Group, Vitalie Burcă, Dmitriy Grigoryev (fost vicepreşedinte şi Chief Financial Officer al Rompetrol Group), Sergey Vassilyev și Zhakenov Askar (fost Chief Information Officer al Rompetrol Group).

Șefii de la Rompetrol ar fi folosit facturi pentru servicii fictive pentru diminuarea impozitului și sustragerea de la plata taxelor către stat. Prejudiciul s-ar ridca la aproape 40 milioane de lei.

În mecanismul evazionist ar fi fost fiind implicaţi şi reprezentanţii companiilor care aveau relaţii contractuale cu firme din grupul Rompetrol, printre care Cristian Borcea, Augustin Constantin Oancea, George Alexandru Oancea, Cezar Florin Golumbeanu sau Dumitru Ciocodeică.

Augustin Oancea a fost asociat în firma Planoil Industries cu omul de afaceri Ovidiu Ciocodeică din Ploieşti. În 2012, Ciocodeică a fost trimis în judecată de DIICOT Brașov, sub acuzația de evaziune fiscală, alături de fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar și de alte 15 persoane, în dosarul „Motorina”.

De altfel, în 2016, firmele lui Oancea și Ciocodeică, Tinmar IND, Planoil și Planoil Industries, au fost amendate de Consiliul Concurenţei cu 3,7 milioane euro pentru înţelegeri anticoncurenţiale.

În 2014, Penitenciarul Poarta Albă a semnat un acord cadru pentru energie electrică pe 4 ani cu o asociere de firme formată din companiile Tinmar IND – E.On Energie România – Renovatio Trading SRL Bucureşti.

La acea vreme, firma Renovatio Trading SRL era deținută de un off-shore din Cipru, RG Renovatio Group Limited, cu 80%, și Eduard-Marius Cincu, cu 20%.

În 2009, firma Renovatio Trading se numea Green Energy SRL și îi avea ca aționari pe Gabriel Ştefan, fiul celebrului primar PDL din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, și pe Lucian Bădescu, fiul generalului SRI Dumitru Bădescu, fost şef al Diviziunii de Contrainformaţii Economice.

Ulterior, a fost cooptat în firma Renovatio Trading un alt personaj din servicii, colonelul (r) Ion Garagancea, fost şef al SRI Giurgiu. Acesta a fost săltat de DIICOT în 2011 pentru că făcea contrabandă cu motorină pe Dunăre. Prejudiciul din dosarul lui Garagancea era de 7 milioane de euro.

Acum, Oancea preia afacerile lui Ioan Niculae.

În iulie 2020, grupul Tinmar, controlat de Augustin Oancea – trader de energie, gaze și produse petroliere, cu rulaj anual de peste 1,6 miliarde lei – a preluat controlul direct asupra producătorului de cereale Intercereal Ialomița, ajungând la o participație de 94,9%.

Tinmar Energy a intrat în compania Intercereal în septembrie 2019 cu o participație de 40%. Restul aparținea off-shore-ului din Belize, Mediterranean Design INC (59,9%), controlat de magnatul Ioan Nicuale, și companiei Interagro SA, deținută la vedere de Niculae.

Potrivit prosport.ro, Tinmar Energy, controlată de Augustin Oancea, ar intenționa să preia echipa de fotbal Astra Giurgiu de la Ioan Niculae. Compania lui Oancea ar sponsoriza echipa giurgiuveană încă din 2014, cu 700.000 de euro pe sezon.


Foto: Ioan Nicuale, patronul Interagro și al Astra Giurgiu cândva cel mai bogat român; Sursa: Facebook / Astra Giurgiu

De ce și-ar transfera Ioan Nicuale afacerile.

În iulie acest an, după 3 ani de analiză în camera premilinară, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat OK-ul pentru începerea pe fond a marelui proces Romgaz în care compania Interagro, patronul ei, Ioan Nicuale, fostul ministru PDL al Economiei, Adrian Videanu și mai mulți funcționari sunt acuzați de producerea unui prejudiciu de 60 de milioane de euro prin obținerea de către Interagro de gaze ieftine din producția internă față de populația care a primit gaze scumpe, importate din Rusia.

Înalta Curte a anulat însă interceptările făcute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) în procesul Romgaz ca urmare a deciziei CCR 55/2020, potrivit deciziei instanței supreme.

În aprilie 2015, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani de închsiaoe și jumătate cu executare în dosarul ”Mită la PSD”. Magnatul a fost găsit vinovat că, în 2009, ”a sponsorizat” cu un milion de euro campania prezidențială a lui Mircea Geoană. În schimb, Ministerul Economiei trebuia să emită un HG astfel încât Nicuale să primească gaze ieftine.

Într-un alt dosar, al treilea, denumit generic de către presă ”Interagro”,  Ioan Niculae a primit 3,6 ani cu executare în noiembrie 2018. Sentința nu este însă definitivă. Apelul se judecă la Curtea de Apel București și are termen pe 12 decembrie 2020.

La sfârșitul lunii noiembrie acest an, Ioan Nicuale a fost internat la ATI COVID la Matei Balș, fiind infectat cu noul coronavirus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *