Iată ce ne sfătuiește Consiliul Fiscal să facem pentru a rezista valului de crize și a ajunge la nivelul Poloniei, Cehiei și Ungariei

România ar trebui, pentru a face faţă provocărilor determinate de schimbările climatice, tranziţia energetică sau noul război rece din Europa, să aibă venituri fiscale asemănătoare celor ale Cehiei, Poloniei sau Ungariei, conform unei analize realizate de un grup de lucru şi publicate pe site-ul Consiliului Fiscal.

„În perspectivă ar trebui ca veniturile fiscale ale României să se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere în PIB, pentru a face faţă la provocări ce derivă din multiple şocuri adverse (schimbări climatice, tranziţia energetică, noul război rece în Europa)”, se menţionează în analiză.

Potrivit sursei citate, la impozitul pe venit, România colectează cu circa un procent din PIB mai puţin decât Bulgaria şi cu circa 3 procente din PIB mai puţin decât Polonia şi Ungaria, în primul rând din cauza ratei de impozitare mici, de 10 la sută. La impozitul pe profit, deşi nivelul încasărilor pare în linie cu cel din statele de comparaţie, el este afectat de maniera foarte permisivă în care sunt definite şi impozitate microîntreprinderile, iar la TVA, România colectează cu circa 3 procente din PIB mai puţin, fapt care se datorează atât ratelor statutare mai scăzute, cât şi evaziunii fiscale, precum şi numeroaselor exceptări şi scutiri legiferate în ultimii ani. Încasările din CAS, de 11,1 procente din PIB, par a fi în linie cu cele din Polonia şi Ungaria şi un pic peste cele din Bulgaria, dar şi aici există exceptări şi scutiri pentru anumite grupuri profesionale.

Referitor la structura economică a impozitelor şi taxelor, autorii analizei constată faptul că în România consumul este sub-impozitat în comparaţie cu toate statele analizate. Rata implicită de impozitare a consumului este de 15% în cazul României 37, faţă de 19% în cazul Poloniei, 26% în cazul Ungariei sau 21% în cazul Bulgariei. De asemenea, şi munca este sub-impozitată în România, rata implicită de impozitare a muncii fiind de 31,1%, mai mică decât în Polonia (33,9%) sau Ungaria (38,2%), chiar dacă peste cea din Bulgaria (25,4%). Şi capitalul este subimpozitat în România, îndeosebi în ce priveşte impozitele pe veniturile din activităţi independente şi impozitul pe stocul de capital, iar dintre impozitele pe proprietate, se disting printr-o rată de colectare scăzută cele referitoare la transferul proprietăţilor imobiliare.

Printre soluţiile propuse în analiză pentru revizuirea Codului fiscal, bazate în principal pe refacerea bazei de impunere, atât pentru impozitul pe profit, cât şi pentru impozitul pe venit şi contribuţiile obligatorii (CAS, CASS) şi pe principiul aşezării sarcinii fiscale exclusiv în funcţie de mărimea venitului şi nu de tipul acestuia, se numără, în ceea ce priveşte impozitarea persoanelor juridice eliminarea impozitului specific datorat de marile companii din HoReCa şi revenirea la impozitul pe profit de 16%, limitarea sferei de aplicare a impozitului pe venitul microîntreprinderilor prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 100.000 euro, coroborat cu limitarea folosirii acestui regim pentru activităţi de consultanţă şi management, activităţi asociate profesiilor liberale sau activităţi de intermediere, precum şi limitarea numărului de companii ce aplică regimul simplificat al microîntreprinderilor ce pot fi înfiinţate de către o persoană.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări autorii propun eliminarea tuturor scutirilor la plata impozitului pe salarii (IT, construcţii şi servicii pentru construcţii, producţia de echipamente şi materiale pentru construcţii, lucrători sezonieri în HoReCa, cercetare/dezvoltare); eliminarea scutirilor de la plata CASS (construcţii şi servicii pentru construcţii, producţia de echipamente şi materiale pentru construcţii); reducerea de la 100.000 euro la maximum 20.000 de euro a limitei pentru care persoanele care obţin venituri din anumite activităţi independente pot apela la calculul venitului impozabil pe norme de venit; reglementarea clară a impozitării câştigurilor obţinute din tranzacţionarea de criptomonede şi NFT, folosind soluţia existentă în prezent pentru impozitarea câştigurilor din tranzacţionarea de titluri de
valoare pe pieţe reglementate (10% impozit pe câştig); limitarea sumei neimpozabile de 450.000 lei la venitul obţinut din vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul personal la maxim o vânzare şi limitarea scutirilor la donaţii între rude sau afini de gradul 1; alternativ, înlocuirea impozitului pe venit cu impozitul pe câştig de 10%; Eliminarea cotei reduse de 5% pentru impozitarea dividendelor şi înlocuirea ei cu cota standard de 10%; introducerea unor măsuri care să eficientizeze impunerea sumelor ce nu pot fi justificate şi care să descurajeze acumularea unor astfel de sume în viitor.

Totodată, propun reformarea modului de aplicare a CAS şi CASS, astfel: aplicarea CAS şi CASS asupra veniturilor cumulate şi nu separat pe surse de venit; plafonarea bazei de calcul al CAS şi CASS la maximum 3 salarii medii pe economie lunar (36 salarii medii pe economie anual), baza de calcul fiind egală cu suma veniturilor obţinute de contribuabil, din orice sursă. În cazul în care nu sunt eliminate toate scutirile, plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS va trebui făcută la un nivel superior celui de 3 salarii medii lunar/36 salarii medii anual, astfel încât impactul bugetar să nu fie unul negativ.

În ceea ce priveşte TVA, soluţiile ar fi revizuirea sferei de aplicare a cotei reduse de 9% pentru produsele alimentare al căror consum în exces dăunează sănătăţii, respectiv aplicarea cotei standard de 19% pentru acestea, renunţarea la cota redusă de 5% aplicabilă în HoReCa, respectiv aplicarea cotei reduse de 9% valabilă pentru alimente şi băuturi nealcoolice, implementarea taxării inverse, în condiţiile stabilite de Directiva UE 2018/1695 şi implementarea rapidă a RO e-Factura pentru toate facturile emise, eliminarea diferenţelor de impozitare în funcţie de statutul juridic al proprietarului (persoană juridică sau persoană fizică) la calculul impozitului pe clădiri, înlocuirea actualului mod de calcul al impozitului pe autovehicule (exclusiv în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului) cu unul care să ţină cont şi de vechime/norma de poluare.

La capitolul recomandări privind impozitele pe proprietate şi mediu, se menţionează că acestea constituie subseturi ale impozitelor pe consum, capital şi/sau ale impozitelor pe muncă şi, dacă la impozitele recurente pe proprietăţile imobiliare România colectează similar cu statele peers, totuşi ar trebui eliminate posibilităţile de arbitraj între cotele de impunere pentru persoane fizice şi juridice pentru acelaşi tip de clădire. Totodată, ar trebui comprimat intervalul în care consiliile locale
pot stabili cotele de impozit, îndeosebi pentru persoane fizice, cunoscând faptul că autorităţile locale decid adesea să aplice cota minimă de 0,08%, chiar şi atunci când nu îşi pot acoperi propriile cheltuieli de funcţionare.

De asemenea, ar trebui refăcut designul impozitelor recurente pe mijloace de transport (autoturisme), eliminând actualele discrepanţe generate de impozitarea exclusiv în funcţie de capacitatea motorului şi acordând mai multă atenţie vechimii şi normei de poluare a autovehiculului, deoarece actualele reglementări fiscale nu servesc obiectivul reînnoirii parcului auto. Câştigul estimat este de circa 0,15 procente din PIB.

Autorii analizei mai subliniază că transformarea digitală (TD) are un rol multiplu deoarece poate fi privită ca un deziderat, dar şi ca un instrument, mijloc care să contribuie la îndeplinirea a două obiective principale: reforma ANAF, ameliorarea colectării veniturilor fiscale.

„Beneficiile digitalizării se vor concretiza prin reducerea consistentă a evaziunii şi creşterea conformării, fără a necesita intervenţii nepopulare de compensare a ineficienţei sistemului actual de colectare. Exemple de beneficii directe se pot observa în Austria, Estonia, Finlanda, Suedia etc. acolo unde sunt implementate eficient proiectele de digitalizare a sistemelor fiscale cu rezultate notabile, precum: economii de 2% din PIB cu cheltuielile de administrare fiscală în Estonia în fiecare an,
după 2016, reducere cu 15% a evaziunii TVA în Ungaria, în Slovacia prin implementarea AMEF, atingerea unui deficit de încasare al TVA de 5-7% în Finlanda prin digitalizarea sistemului fiscal”, se menţionează în analiză.

Autorii acesteia concluzionează că, dacă recomandările lor ar fi implementate, atunci s-ar putea creşte veniturile fiscale (incluzând contribuţiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecţia dezechilibrului bugetar. Din această creştere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor şi tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit şi la contribuţii de asigurări), circa o treime – din îmbunătăţirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, şi aproximativ o şesime – din creşterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu şi cele pe proprietăţi).

„O asemenea creştere ar permite corecţia bugetară necesară ieşirii din Procedura de Deficit Excesiv şi, mai ales, ameliorarea bonităţii financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice”, punctează ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.