INCREDIBIL! Ministrul Justiției îi dă sfaturi juridice lui Dragnea, avocații le pun în aplicare!

Ministrul Justiței i-a oferit, vineri, soluții lui Liviu Dragnea prin care acesta să scape de completul de cinci de la Înalta Curte care urmează să îi judece recursul în dosarul în care a fost condamnat la închisoare cu executare. Marea problemă este că aceste soluții, teoretice, au fost puse în aplicare, tot vineri, de avocatul unuia dintre inculpaţii din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Astfel, Tudorel Toader a declarat vineri că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a decis să nu aplice noile prevederi legale privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată fie la Curtea Constituțională, fie în contencios administrativ.

”Judecătorii nu pot adăuga la lege, judecătorii nu pot modifica legea, judecătorii trebuie să aplice legea în integralitatea ei, dându-i sensul şi voinţa legiuitorului. Judecătorul nu poate să amâne intrarea în vigoare a unei legi, nici o amânare totală, nici o amânare parţială. Astăzi când vorbim, nu lucrăm la niciun act normativ, la nivelul ministerului, care să modifice această prevedere interpretată de către Înalta Curte. Ce va fi pe viitor vă vom comunica, mai ales că nu am citit hotărârea Colegiului ca să văd raţiunea acestei opţiuni”, a spus Toader, citat de Agerpres.

În opinia ministrului Justiţiei, hotărârea de amânare a Colegiului ÎCCJ poate fi atacată în Contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

”Vă vorbesc ca jurist. Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (…) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului – care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului”, a explicat Toader.

El a spus că trebuie analizate argumentele de susţinere a nelegalităţii sau neconstituţionalităţii.

”Prin urmare sunt aceste două variante: pe calea Contenciosului administrativ şi pe calea Contenciosului Constituţional. Am fost 10 ani judecător la Curte. (…) Trebuie de văzut care e perspectiva de abordare, trebuie de văzut care sunt argumentele de susţinere a nelegalităţii, pe de o parte, sau a neconstituţionalităţii, pe de altă parte”, a arătat Toader.

Avocații au „visat” soluția explicată de Toader

Culmea coincidenței, vineri, avocatul unuia dintre inculpații din dosarul în care este judecat și Dragnea a acționat exact așa cum explicase ministrul Justiției. Acesta a depus o plângere prealabilă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) prin care solicită revocarea a trei hotărâri din 2017 ale Colegiului de conducere prin care au fost desemnate cele două Complete de 5 judecători din Penal pentru 2018, transmite news.ro.

Unul dintre aceste două complete – C5 P1- prezidat de vicepreşedintele ICCJ Iulian Dragomir, va judeca apelul în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare. Neacşu spune că a făcut plângerea în calitate de avocat al unei inculpate din dosar.

Avocatul susţine că, în 2017, Colegiul de Conducere al ICCJ ar fi desemnat cele două C5 pentru 2018 prin încălcarea legii, în sensul că a decis ca în compunerea acestor complete să fie membri de drept, în loc ca toţi judecătorii să fie traşi la sorţi.

“Această obligaţie (ca în compunerea C5-urilor să nu fie membri de drept, ci toţi judecătorii să fie traşi la sorţi – n.r.) există de la 01.02.2014, la fel cum tot de atunci există prevederea clară că preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ conduc completele de 5 doar dacă au fost extraşi la tragerea la sorţi pentru a face parte din ele. Dacă nu au rezultat din tragerea la sorţi nu au ce căuta în completele de 5. Deci, nu mai există “membri de drept”, confuzie generală atât în presă, cât şi în dezbaterea publică, chiar cu participarea confraţilor mei avocaţi, încă de la 1 februarie 2014.

Prin recenta modificare (legea 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, adică prima dintre cele 3 legi ale Justiţiei modificate de Coaliţia PSD-ALDE – n.r.) nu s-a făcut decât o clarificare a unor prevederi legale în vigoare din 1.02.2014. Aveţi alăturat fotografia art. 32 din Legea 304/2004 înainte şi după modificarea operată prin Legea 207/2018. Pentru că orice act administrativ, cum sunt Hotărârile colegiului de conducere ICCJ prin care s-au desemnat completele de 5, se bucură de prezumţia de legalitate, până când o instanţă de judecată nu constată nelegalitatea acestora nu putem vorbi decât de o suspiciune de nelegalitate, lucru extrem de important. Nelegalitatea actului administrativ nu se proclamă public, ci se constată de justiţie”, a arătat avocatul Toni Neacşu pe Facebook.

Plângerea prealabilă la un act administrativ este primul pas pentru deschiderea unui proces la instanţa de contencios.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru 8 octombrie data de desfăşurare a primului termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 – Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.