Întâlnirea Trump-Putin, marcată de suspiciuni și de ancheta procurorului Muller

Primul summit bilateral dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, 16 iulie, de la Helsinki, este marcat de ancheta amplă dusă de procurorul special Robert Mueller și de teama că congresmanilor americani și a aliaților privind posibilele concesii pe care le-ar putea face șeful Casei Albe liderului de la Kremlin.

Aceste investigații de amploare, bazate pe fapte ce se întind pe parcursul mai multor ani, au fost efectuate de la Washington, de către procurorul special Robert Mueller. Fostul șef al FBI a lansat vineri o bombă, inculpând 12 agenți de informații ruși pentru spargerea conturilor computerelor Partidului Democrat, în timpul campaniei prezidențiale, câștigate de miliardarul republican, scrie AFP.

Trump a lucrat cu Moscova pentru a influența rezultatul scrutinului prin difuzarea unor informații care au afectat candidatura democratei Hillary Clinton? Acesta este ceea ce procurorul special Mueller a încercat să descopere în ultimele 14 luni.

Deocamdată, procurorul special nu a adus nici o dovadă copleșitoare a unui acord între Moscova și echipa de campanie a lui Trump. Președintele american solicită, prin urmare, sfârșitul „vânătorii de vrăjitoare”, în timp ce Kremlinul neagă orice interferență.

Dar Robert Mueller este departe de a se opri: el a dovedit contacte suspicioase între oficialii ruși și colaboratorii candidatului republican. Chiar și abateri grave, direct legate de alegeri.

Principalele piste ale anchetei:

Filiera ucraineană

Fostul șef de campanie al lui Trump, Paul Manafort, a dus o campanie de lobby pentru guvernul fostului președinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, susținut de Moscova. Recent închis pentru tentativă de luare de mită, Manafort trebuie să apară în această vară, în fața instanțelor judecătorești fiind acuzat de spălare bani, fraudă fiscală, bancară și lobby ilegal. Alături de el este judecat unul dintre foștii săi asociați apropiați, Konstantin Kilimnik, un rus cu legături în serviciile secrete ruse.

Conexiunea londoneză

George Papadopoulos, scurt timp consilier pe probleme internaționale al echipei de campanie a lui Trump, a încercat să organizeze o întâlnire între candidatul republican și președintele Putin.
El a aflat, de asemenea, în aprilie 2016, în timpul unei întâlniri cu un rus la Londra, că Rusia avea „suficiente informații compromițătoare ” despre Hillary Clinton.George Papadopoulos a pledat vinovat că a mințit anchetatorii FBI cu privire la contactele sale cu rușii și a cooperat cu anchetatorii.

Suspiciunile contraspionajului american

Un alt consilier diplomatic al echipei de campanie a lui Donald Trump, Carter Page, a ridicat suspiciuni serviciilor de contrainformații din SUA din cauza contactelor sale repetate, de câțiva ani, cu rușii care uneori, erau membri sau aveau legături cu serviciile secrete ruse. Page a fost dezavuat în septembrie 2016, de către tabăra Trump pentru apropierea sa de Moscova.

Întâlnirea misterioasă de la Turnul Trump

Donald Trump Junior și Jared Kushner, fiul și respectiv ginerele lui Donald Trump, au primit-o, pe 9 iunie 2016, în Turnul Trump din New York , pe avocata rusă Natalia Veselnițkaia, considerată a fi un emisar al guvernului rus capabil să furnizeze informații despre Hillary Clinton. Această întâlnire nu a dus la nimic, conform clanului Trump, dar continuă să ridice multe întrebări.

Ambasadorul Rusiei la Washington

Care a fost scopul multiplelor întâlniri dintre colaboratorii lui Trump și a ambasadorului rus în Statele Unite, Serghei Kisliak? Acestă întrebare îi preocupă pe anchetatorii procurorului Mueller. Fostul consilier pentru securitate națională al președintelui american, Michael Flynn, a susținut că a mințit despre conversațiile avute cu ambasadorul Kisliak.

Zgârie-norul „Trump International Hotel and Tower Toronto”, finanțat cu cu bani ruseşti „dubioşi”

Zgârie-norul „Trump International Hotel and Tower Toronto”, situat în oraşul canadian Toronto, a fost finanţat cu bani ruseşti „dubioşi”, a dezvăluit într-o investigaţie de amploare publicaţia britanică Financial Times .

Principalul investitor al turnului, a cărui construcţie a început în 2007 şi care a avut un buget de 324 de milioane de euro, a fost multimilionarul ruso-canadian Alex Shnaider, a explicat FT. Potrivit sursei citate, averea lui Shnaider şi-a avut punctul de plecare în „coliziunea dintre comunism, capitalism şi KGB în timpul prăbuşirii imperiului sovietic”.
Totodată, la scurt timp după începerea construcţiei, un alt finanţator al proiectului, o bancă austriacă, va fi acuzată că nu a realizat controale suficiente cu privire la sursa de provenienţă a banilor foştilor săi clienţi ex-sovietici.

Ancheta realizată de Financial Times cu privire la banii din spatele acestui zgârie-nori a durat 10 luni, timp în care au fost examinate documente juridice, declaraţii semnate şi au fost realizate peste 20 de interviuri cu persoane care ştiau despre proiect şi despre banii investiţi în el.

Astfel, ancheta a concluzionat că „afacerea îl conectează pe Trump cu întunecata lume post-sovietică în care politica şi îmbogăţirea personală se contopesc”. Potrivit FT, partenerul multimilionar al lui Trump la construcţia turnului din Toronto, a autorizat plata secretă a 85 de milioane de euro unui intermediar cu sediul la Moscova care îi reprezenta pe investitorii susţinuţi de Kremlin.

Financial Times a luat legătura cu Organizaţia Trump, însă entitatea a refuzat să răspundă, invocând faptul că „nu ea este proprietarul, dezvoltatorul sau vânzătorul” turnului şi că „nu a participat la finanţarea proiectului”, rolul său limitându-se la „acordarea de licenţe pentru marca sa şi la administrarea hotelului şi reşedinţelor, afacere derulată până în iunie 2017, când acordul s-a încheiat”.

Publicaţia britanică scrie că, „după o serie de falimente”, la începutul anilor 2000, Trump a renunţat la afacerile imobiliare pe care le moştenise de la tatăl său, în mare parte din cauza „imposibilităţii de a obţine împrumuturi de la bănci convenţionale” şi a faptului că s-a văzut nevoit să recurgă la investitori „din ce în ce mai dubioşi”.