Iohannis și justiția. Prea târziu și prea puțin?
Președintele Klaus Iohannis va chema partidele la consultări ca să discute, cu raportul Comisiei de la Veneția pe masă, legile justiției și amendamentele la codurile penale. Cel mai probabil, șeful statului le va repeta formal liderilor politici solicitările experților europeni: să reia dezbaterile la legile justiției, promulgate deja și să renunțe în totalitate la modificările aduse legislației penale, din care mai mult de jumătate au fost declarate neconstituționale. În paralel, Klaus Iohannis lasă de înțeles că este nemulțumit de candidata propusă de ministrul Justiției la șefia DNA, Adina Florea și ia în calcul să o respingă. La prima vedere, pare că șeful statului, probabil încurajat și de pozițiile ferme ale experților europeni, se întoarce în jocul politic din care a absentat inexplicabil în acest an și adoptă o strategie mai ofensivă, cel puțin pe tema justiției. Ce mai poate însă obține?
1. Consultările cu partidele
Rezultatele sau, mai bine zis, lipsa lor sunt previzibile. PSD și ALDE au ignorat până acum orice observație critică legată de legislația pe justiție, fie că a venit din partea magistraților, a societății civile, a opoziției sau a partenerilor externi. Există un raport preliminar al Comisiei de la Veneția, de care majoritatea guvernamentală putea să țină cont înainte de atingerea termenului limită pentru promulgarea legilor justiției. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ordonanța de urgență adoptată recent de guvern mai mult strică decât corecteaza. Iar obrăznicia cu care Tudorel Toader îl sfidează pe Iohannis după ce acesta i-a cerut demisia arată destul de clar cam în ce termeni se vor purta discuțiile și cam ce șanse are președintele să obțină vreun angajament de la partide. În aceste condiții, inițiativa șefului statului, pe care deocamdată nici nu și-a asumat-o oficial, pare mai degrabă un exercițiu de imagine.
2. Numirea procurorului șef al DNA
Chiar dacă Iohannis o respinge pe Adina Florea, potrivit noii legi, deja promulgate, este obligat să îl accepte pe următorul candidat, oricine ar fi el. Șeful statului are un motiv solid să nu o numească pe Florea: avizul negativ de la CSM, dat în unanimitate de Secția de procurori și însoțit de o motivare devastatoare pentru candidata lui Tudorel Toader. Iohannis a plusat și a spus că analizează legalitatea procedurii prin care a fost selectată Florea, dar fără să dea amănunte. Problema este că în acest moment șeful statului nu are un consilier pe probleme juridice, pentru că nu a numit pe nimeni în locul demisionarei Simina Tănăsescu. Este greu de înțeles cum va naviga Klaus Iohannis in apele tulburi din justiție fără un sfătuitor competent și de ce nu și-a găsit deja unul.
3. Raportul Comisiei de la Veneția
Președintele Klaus Iohannis își asumă practic, într-un comunicat, parte din ceea ce contestarii legilor justiției consideră o victorie in fața coaliției PSD-ALDE, după raportul devastator al experților europeni. Șeful statului este, într-adevăr, cel care a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția. Ce lipsește însă din comunicatul dur al Administrației Prezidențiale este contextul: Klaus Iohannis a amânat inexplicabil momentul, deși magistrații și societatea civilă i-au cerut insistent să solicite opinia experților europeni. Mai mult decât atât, președintele a acționat abia după ce juriștii din PNL au găsit un artificiu prin care să sesizeze ei Comisia, lăsându-l pe Iohannis in offside. Este o întrebare care îi preocupă pe mulți actori din sistemul de justiție, care s-au simțit abandonați și la care șeful statului trebuie sa răspundă convingător, dacă vrea sa mai fie considerat un susținător credibil al independenței justiției.