Ipocrizia dusă la extrem! Deși susține niște proiecte de lege care nu vor repara justiția, Predoiu dă lecții: Legile Justiţiei nu sunt doar un obiectiv MCV sau PNRR, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiţiei

“În încheiere, doresc să mai subliniez odată faptul că, pentru MJ, aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiţiei, a consolidării independenţei sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător şi cea de procuror, a creşterii coerenţei şi funcţionalităţii în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficienţă a Justiţiei şi prin aceasta de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a mai declarat Predoiu.

Legile Justiției agreate de Cătălin Predoiu cu Comisia Europeană au suferit modificări esențiale într-o lună, proiectele finale fiind diferite față de forma discutată cu partenerii europeni. Europa Liberă a comparat cele trei legi. „Câștigătorii” clari sunt CSM și Instanța Supremă. În plus, magistrații capătă noi privilegii, mebri CSM se pot face direct notari, iar DNA pierde polița judiciară, o nouă modalitate de a sabota lupta anticorupție.

Concluziile analizei reflectă că modificările propuse de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu au doi mari câștigători.

Primul este Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care primește o sumedenie de noi atribuții și duce în irelevanță Institutul Național al Magistraturii (INM), instituție care acum organizează toate concursurile din sistemul judiciar.

Al doilea mare câștigător al propunerilor legislative este președintele Instanței Supreme. Prin noua lege, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) gestionează bugetul de salarii al tuturor judecătorilor din România și are un cuvânt greu de spus în alegerea oamenilor de la instanța supremă.

Secția pentru judecători a CSM este controlată de grupul considerat fidel Liei Savonea, fosta șefă a Curții de Apel București. Mai multe voci din interiorul sistemului ne-au declarat că aceasta ar dori să devină președinte al Instanței Supreme în viitorul apropiat.

În înțelegerea cu autoritățile de la Bruxelles se arată că promovarea judecătorilor la ÎCCJ se face prin concurs organizat de CSM prin Institutul Național al Magistraturii.

Forma finală spune că „promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului”.

Un alt punct fierbinte a fost promovarea la Instanța Supremă în urma unui simplu interviu, procedură aspru criticată de partenerii europeni.

Concursul pentru judecători la ÎCCJ presupunea, în varianta agreată cu Comisia Europeană „o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic”, frază care a dispărut din varianta ultimă a proiectului de lege. La fel, formatorul de la INM care ar fi trebuit să facă parte din comisia de concurs dispare din ultima propunere legislativă.

O altă modificare privește situația magistraților trimiși în judecată. În noua propunere s-a introdus un articol potrivit căruia „suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă”, articol care nu se regăsea în forma agreată cu CE. La presiunea CSM, magistrații pot fi puși sub control judiciar în cadrul unui proces, doar cu permisiunea secției de judecători sau de procurori dacă se impune obligația de a nu exercita funcția de magistrat. Această precizare nu se regăsea în forma agreată cu partenerii europeni.

Altă modificare inedită este că membrii aleși ai CSM, după terminarea mandatului, pot intra în avocatură sau funcționa ca notari publici fără examen.

Un alt articol eliminat din proiectul de lege agreat cu Comisia Europeană fără nicio explicație este următorul: „Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia”.

În cazul numirii și revocării procurorilor de la DNA, legea lui Predoiu a înlocuit avizul procurorului general cu avizul Secției pentru procurori a CSM.

O altă prevedere cu efecte majore asupra luptei anticorupție și împotriva marii criminalități privește eliminarea polițiștilor judiciari din dosare. Noul proiect de lege desființează pur și simplu poliția judiciară care lucrează pe lângă parchete. Astfel, articolul care reglementează activitatea acestei structuri este eliminat în totalitate de noile legi ale Justiției.