Jean-Claude Juncker a propus, în discursul privind Starea Uniunii, renunțarea la principiul majorității în Consiliul European

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus, miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, în cadrul discursului său anual privind Starea Uniuniiu, ca unele chestiuni de politică externă, cum ar fi cele privind drepturile omului sau deciziile privind misiuni civile, să nu mai necesite unanimitate în rândul celor 28 de state membre.

„Trebuie să ne îmbunătăţim abilitatea de a vorbi pe o singură voce când vine vorba de politica externă”, a spus el. De asemenea, Juncker a susţinut că şi unele chestiuni privind taxele ar trebui decise prin majoritate de voturi în cadrul UE.

Articolul 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept e în pericol

Juncker a mai declarat că executivul comunitar se opune tuturor atingerilor statului de drept şi a afirmat că articolul 7 din Tratatul UE trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol.

„Comisia Europeană se opune tuturor atingerilor aduse statului de drept”, a declarat Juncker în cadrul discursului susţinut în plenul PE. El a adăugat că la nivelul executivului comunitar există o îngrijorare privind evoluţiile din unele state membre.

„Articolul 7 trebuie să se aplice acolo unde statul de drept este în pericol”, a subliniat preşedintele Comisiei Europene. El a spus că Frans Timmermans a fost în ultimele luni un veritabil apărător al statului de drept şi a asigurat că politicianul olandez beneficiază de deplina susţinere şi a întregii Comisii în această activitate.

Printre altele, Jean-Claude Juncker a mai spus că este necesar un efort pentru a apropia estul şi vestul Europei şi că „continentul nostru care a ieşit din războiul rece merită mai mult”.

În context, Juncker a subliniat că verdictele Curţii de Justiţie trebuie respectate şi implementate. „UE este o comunitate a legii şi respectarea statului de drept şi respectarea deciziilor curţii nu este o opţiune ci o obligaţie”, a spus preşedintele Comisiei.

Afirmaţia privind respectarea statului de drept a preşedintelui CE a fost făcută în contextul în care Parlamentul European se va pronunţa miercuri asupra declanşării procedurii de sancţionare a Ungariei pentru încălcarea valorilor europene, care ar putea duce în final la lipsirea sa de dreptul la vot în Consiliu. Votul membrilor grupului Partidului Popular European este unul cheie pentru obţinerea majorităţii de două treimi necesare pentru ca moţiunea să treacă. Grupul deţine 218 voturi din cele 750 din Parlament.

Procesul prevăzut în cadrul articolului 7 a fost activat până acum doar în cazul Poloniei din cauza unor reforme controversate în justiţie, dar a dus la puţine concesii din partea Varşoviei.

Noi reguli pentru combaterea terorismului şi a amestecului în alegeri

Preşedintele Comisiei Europene a propus noi reguli pentru a combate terorismul transfrontalier, amestecul în alegeri şi conţinutul online cu caracter terorist.

„Europenii se aşteaptă, pe bună dreptate, ca UE să îi protejeze”, a afirmat Junker în ultimul său discurs despre starea Uniunii Europene.

Printre propuneri se numără şi o măsură ca reţelele de socializare să fie obligate să elimine orice conţinut cu caracter terorist într-o oră, precum şi extinderea competenţei procuraturii publice din UE pentru a se ocupa de terorismul transfrontalier.

De asemenea, sunt luate în considerare şi măsuri de a preveni acţiuni de manipulare a alegerilor de către ţări terţe şi de către corporaţii înaintea scrutinului european de anul viitor.

Totodată, Juncker şi-a exprimat dorinţa ca moneda europeană să joace un rol mai mare în sistemul internaţional de plăţi, spunând că este „absurd” ca Uniunea Europeană să îşi plătească facturile energetice în dolari.

Euro trebuie să devină un „instrument activ” al suveranităţii economice a UE, a subliniat el. Juncker a adăugat că, în lunile următoare, Comisia Europeană va prezenta propuneri în acest sens.

În discursul său, Juncker a cerut totodată abolirea sistemului de schimbare a orei în UE.

„Trebuie să schimbăm această chestiune a modificării orei”, a spus el, adăugând că statele membre vor decide dacă vor trece ceasurile la ora de vară sau la ora de iarnă pe parcursul întregului an.

Întărirea FRONTEX şi „o nouă alianţă“ între UE şi Africa

Șeful CE a făcut apel la o întărire semnificativă a agenţiei europene de protecţie a frontierelor, FRONTEX, şi a propus construirea ”unei noi alianţe” între Uniunea Europeană şi Africa, ce ar viza crearea până la 10 milioane de locuri de muncă în următorii cinci ani, relatează AFP.

„Propunem întărirea şi mai mult a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă pentru a ne proteja mai bine frontierele externe, cu 10.000 de agenţi de frontieră” până în 2020, a spus şeful executivului european în ultimul său discurs despre starea Uniunii Europene.

De asemenea, el a spus că executivul european „propune astăzi o nouă alianţă cu Africa (…) pentru investiţii şi locuri de muncă durabile”.

Un nou parteneriat economic între UE şi Africa „ar permite crearea până la 10 milioane de locuri de muncă în Africa în următorii cinci ani”, a subliniat Juncker.

El a mai spus că Africa, de unde numeroase persoane fug spre Europa în căutare unei vieţi mai bune, prin Marea Mediterană, va număra „2,5 miliarde de locuitori până în 2050”.

„36% din comerţul Africii se face deja cu UE, însă schimburile comerciale dintre noi nu sunt suficiente”, a subliniat Juncker.

„Sunt convins că trebuie să facem să progreseze numeroasele acorduri comerciale între ţările africane şi UE spre un acord de liber schimb între un continent şi altul, un parteneriat economic între parteneri egali”, a adăugat şeful executivului european.

În opinia sa, trebuie să nu se mai vorbească despre relaţiile dintre UE şi Africa „doar în perspectiva ajutorului pentru dezvoltare”.

„Africa nu are nevoie de acte de caritate, ea are nevoie de un parteneriat echilibrat”, a insistat el.

NU naţionaliştilor care caută vinovaţi, nu soluţii

Londra că nu poate fi doar parţial în piaţa unică după Brexit

În ultimul său discurs despre Starea Uniunii, Juncker a mai declarat că Marea Britanie nu poate să fie doar în „unele părţi“ din piaţa unică după ieşirea sa din Uniunea Europeană în 2019.

„Guvernul britanic trebuie să înţeleagă faptul că cine părăseşte Uniunea nu va avea aceeaşi poziţie privilegiată ca un stat membru. Dacă părăseşti Uniunea, evident că nu faci parte din piaţa noastră unică şi cu siguranţă nici din unele părţile ale ei“, a spus Juncker.

El a reluat promisiunea de a avea legături comerciale şi de securitate strânse cu Marea Britanie, dar a precizat că UE nu va face compromisuri asupra termenilor-cheie din acordul de ieşire din blocul comunitar, potrivit Reuters.

În privinţa chestiunii sensibile a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord după Brexit, preşedintele executivului european a afirmat că UE vrea să găsească soluţii pentru a preveni stabilirea unei „graniţe dure” în Irlanda de Nord, adăugând că blocul comunitar va fi solidar cu Irlanda.