Judecătoarea Barrett, un pilon al dreptei religioase americane, propunerea lui Trump pentru Curtea Supremă a SUA

Judecătoarea Amy Coney Barrett, pe care Donald Trump a nominalizat-o la Curtea Supremă a Statelor Unite, este foarte apreciată de către conservatori din cauza valorilor sale religioase trandiţionaliste care, în opinia criticilor săi, îi orientează lectura dreptului, relatează AFP. ”Un judecător trebuie să aplice dreptul scris. Un judecător nu este un legiuitor”, a vrut să dea asigurări Barrett în grădina Casei Albe, după ce preşedintele a salutat ”calificările inegalabile” ale magistratei.

”Iubesc Statele Unite şi iubesc Constituţia Statelor Unite”, a declarat această femeie în vârstă de 48 de ani, a cărei nominalizare este necesar, acum, să fie confirmată de Senat, majoritar republican, pentru a intra în cea mai înaltă jurisdicţie a ţării, succedându-i progresistei Ruth Bader Ginsburg, decedată la 18 septembrie.
Ea şi-a petrecut copilăria în New Orleans, în sudul conservator al Statelor Unite, şi a efectuat studii strălucitoare la Facultatea de Drept Notre Dame, o instituţie confesională celebră, în Indiana, unde a fost apoi profesoară timp de 15 ani.

La începutul carierei, ea a lucrat pentru judecătorul conservator de la Curtea Supremă Antonin Scalia, pe a cărui viziune ”originalistă” a dreptului a îmbrăţişat-o şi care impune citirea Constituţiei aşa cum a fost ea gândită atunci când a fost scrisă.

Această universitară, lăudată pentru argumentele sale cizelate, este judecătoare federală abia din 2017, când a fost promovată de Donald Trump.
Mereu calmă, Amy Coney Barrett a dat asigurări că face distincţia între credinţa sa şi ”responsabilităţile de judecătoare” pe care le are.

Însă criticii săi nu sunt convinşi de acest lucru şi-i citează numeroasele articole de doctrină juridică pe care le-a scris la Notre Dame şi hotărâri mai recente, pe care le-a dat ca judecătoare care, în opinia lor, mărturisesc orientarea ideologică pe care o are.

La Curtea de Apel federală de la Chicago, ea a luat poziţii în favoarea armelor de foc şi împotriva imigranţilor, femeilor care vor să avorteze şi legii asigurărilor de sănătate Obamacare, pe care republicanii vor să o abroge.Unul dintre discursurile sale, pe care l-a susţinut în faţa studenţilor de la Notre Dame, îi este reproşat în mod frecvent.
Prezentându-se drept o ”juristă cu un stil diferit”, ea a apreciat că o ”carieră juridică” este ”un mijloc de a servi o cauză” şi că această cauză este ”construirea Regatului lui Dumnezeu”.

În cazul în care intră în Curtea Supremă, ”judecătoarea Barrett, care s-a opus inclusiv accesului la contracepţie, ar fi un flagel pentru drepturile femeilor şi sănătatea reproducţiei”, apreciază directorul unei organizaţii de lobby progresist în domeniul legal, Alliance fot Justice, Daniel Goldberg.

Senatul, coontrolat de republicani are ultimul cuvânt

Anunțul lui Donald Trump va deschide o luptă strânsă în Senat între republicani și democrați pentru confirmarea judecătoarei cu doar 5 săptămâni înainte de alegerile prezidențiale. Republicanii au o majoritate de 53-47 în Senat, dar apropierea alegerile pune presiune pe unii senatori moderați care sunt în curse strânse pentru realegere. Dacă va fi confirmată pentru a o înlocui pe Bader Ginsburg, ea va deveni a cincea femeie judecător la Curtea Supremă și va muta instanța spre o majoritate mai puternică de partea conservatorilor, la 6-3.

Precum precedentele două nominalizări făcute de Donald Trump, Neil Gorsuch în 2017 și Brett Kavanaugh în 2018, Barrett este destul de tânără pentru a activa pentru decenii la Curtea Surpremă, postul fiind unul pe viață. O majoritate conservatoare mai puternică la Curtea Supreme ar putea muta Statele Unite la dreapta în ceea ce privește teme sensibile, precum, reducerea drepturile de avort, extinderea drepturile religioase, eliminarea legilor privind controlul armelor, oprirea extinderii drepturilor LGBT și aprobarea de noi restricții privind drepturile de vot.

Joe Biden, candidatul democrat pentru alegerile prezidențiale, a catalogat drept „abuz de putere” planul președintelui Donald Trump de a desemna rapid un judecător pentru a ocupa locul rămas vacant la Curtea Supremă după decesul liberalei Ruth Bader Ginsburg. Democrații sunt nemulțumiți pentru că în 2016 republicanii au blocat propunerea lui Barack Obama pentru postul rămas vacant la Curtea Supremă după decesul lui Antonin Scalia. Nominalizarea avea să revină în cele din urmă lui Donald Trump.