Judecătoarea Dana Gârbovan, somație pentru Dăncilă: Abrogați modificările din Justiție înainte de a produce efecte negative iremediabile!

Judecătoarea Dana Gârbovan, cea care anul trecut lupta pentru separarea carierelor judecătorilor de cea a procurorilor, intervine în scandalul legat de OUG pe Legile justiției, deși în ultima vreme își arăta apropierea de PSD lăudând măsurile luate de formațiunea politică în domeniul judiciar. Astfel, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, coordonată de Dana Gărbovan, cere ministrului Justiției, de îndată, să renunțe la modificări, arătând că acestea duc la un pas înapoi a statului de drept.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită, prin intermediul unui comunicat de presă Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile:

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

UNJR arată că un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiției în 2017-2018 a fost „separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiției, prevede:

2 Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.”

Această modificare a fost propusă de un judecător și a fost susținută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Națională a Judecătorilor din România, ca soluție pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât și a procurorilor, iar pe baza acestui principiu fundamental, arată reprezentanții UNJR, s-au modificat toate cele trei legi ale justiției, competențele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor și procurorilor fiind date Secțiilor CSM, în funcție de profesie.

Or, prezența ordonanță de urgență introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al „separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Monica Macovei spune ce se întâmplă, de fapt, cu Laura Codruța Kovesi: ‘Urmează negocieri, a fost un vot indicativ’

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, avertizează Uniunea Națională a Judecătorilor din România, se modifică competența de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcțiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secția pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Modificarea condiției vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casație și Justiție

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este, potrivit Uniunii, cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiția vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care „au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: „au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

„Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau că judecător. După ce, în urma unui proces legislativ dificil și de durată, au fost modificate legile justiției și au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor și cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanță, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a șters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor și procurorilor. Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii sunt participanți în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanță din România să se facă de judecători ce au dobândit experiență cerută de lege strict în această profesie”, arată Uniunea Națională a Judecătorilor din România.

Chiar dacă ordonanța adoptată conține și prevederi necesare, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera și activitatea parchetelor, „au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgență abrogarea acestor modificări”.

„Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanță în dezbatere publică și ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii și observații de la asociațiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă și imprevizibilă statutului judecătorilor și procurorilor”, mai transmite UNJR.

Astfel, Uniunea cere Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări și să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.

„În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină șef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor”, potrivit UNJR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.