Justiția penalilor: După 3 luni de pauză, condamnatul Piedone mai primește un termen de la instanța care trebuie să discute schimbarea încadrării juridice în dosarul Colectiv

Un complet de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti, format din trei judecători, ar fi trebuit să discute miercuri, după trei luni de pauză, o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţii din dosarul Colectiv, printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone.

Instanţa a amânat însă dezbaterile pe această temă pentru data de 6 octombrie, fiind invocată necesitatea reaudierii a doi martori, printre care şi un fost director general al clădirii Pionierul, unde a funcţionat Clubul Colectiv, conform Agerpres.

În schimb, judecătorii i-au întrebat pe inculpaţi la acest termen dacă vor să mai dea declaraţii, însă toţi au refuzat, cu excepţia Aureliei Iofciu, fostă şefă a Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4, care a primit în primă instanţă o condamnare de 8 ani de închisoare.

La întrebările magistraţilor, Iofciu a relatat că funcţionarii administraţiei locale verificau doar prin sondaj legalitatea documentelor privind autorizarea funcţionării agenţilor economici. Ea a precizat că primea săptămânal sute de documente cu privire la emiterea autorizaţiilor de funcţionare pentru firme, însă verifica actele doar prin sondaj.

„Menţin declaraţia anterioară, în sensul că primarului îi erau prezentate acordurile şi autorizaţiile de funcţionare în mape separate. Eu le primeam tot în mape separate, erau sute de documente. De regulă, verificam prin sondaj, pentru că erau foarte multe documente. Verificau subalternele mele, aveam încredere în ele”, a spus Iofciu.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţii din dosarul Colectiv.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea din funcţie a procurorului de şedinţă Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat.

Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv.

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *