La sesizarea PSD, PNL și AUR, prietenii penalilor de la CCR aruncă în aer inclusiv interceptările pe mandate de siguranță națională

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizările pe proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Prin urmare, actul normativ este neconstituţional.

„Cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Avocatul Poporului şi, respectiv, de 51 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, precum şi de deputaţi neafiliaţi şi un deputat al Grupului Minorităţilor Naţionale) şi a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum şi dispoziţiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia şi art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituţionale”, arată comunicatul de presă al CCR.

În fapt, SRI pierde posibilitatea de a pune în aplicare inclusiv mandatele pe sigurnață națională, ccr declarând ca neconstituțional art.I pct.1 fraza a doua (modificare Codul de procedură penală) : De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, din dispoziţia procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Proiectul de lege a fost atacat la CCR de către Avocatul Poporului şi grupurile parlamentare ale AUR, PSD, PNL, precum şi de deputaţi neafiliaţi şi un deputat al grupului Minorităţilor Naţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege, în luna noiembrie a anului trecut, după ce propunerea legislativă a trecut tacit de Senat în luna mai a anului 2016.

Actul normativ conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie, după admiterea de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.

Propunerea prevede că Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii.

De asemenea, organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

„Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor”, conform proiectului de lege.

Serviciul Român de Informaţii poate face acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, potrivit Ordonanţei 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună şi semnată de către fostul prim-ministru Dacian Cioloş.

„Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală”, potrivit OUG 6/2016.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.