Maghiarii, supărați pe Iohannis că a refuzat să elibereze din închisoare doi bărbați acuzați de terorism
Liderul Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna, Kulcsar Terza Jozsef,deputat UDMR de Covasna, a declarat, luni, că este dezamăgit de răspunsul primit din partea Administraţiei Prezidenţiale la o petiţie colectivă adresată la finele anului trecut şefului statului, prin care i se solicită eliberarea din închisoare a membrilor grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM), Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila. Aceștia sunt condamnaţi la 5 ani de închisoare cu executare sub acuzaţia de terorism. Kulcsar Terza Jozsef a ținut să precizeze că 10000 de persoane au semnat petiția și că aceștia îi consideră nevinovați pe cei doi deținuți și l-a asigurat pe Iohannis că a pierdut sprijinul comunității maghiare.
” Răspunsul petiției noastre este semnat de un consilier, ceea ce eu consider că este ruşinos faţă de noi, maghiarii, că preşedintele nici nu a semnat, ci a dat sarcina unui subordonat. Faptul că doi secui, doi maghiari sunt în temniţă pe nedrept consider că este un caz foarte grav, iar preşedintele Klaus Iohannis are obligaţia să se ocupe de astfel de cazuri pentru buna convieţuire dintre români şi maghiari aici în Transilvania. (…) La prezidenţialele viitoare o să avem în vedere acest caz şi eu cred că Iohannis a pierdut sprijinul comunităţii maghiare din Ardeal. La scrutinul anterior maghiarii au votat cu el, pentru că am avut mai multă încredere. (…) Aici nu e vorba doar despre soarta celor doi care stau în temniţă nevinovaţi, ci este vorba despre întreaga comunitate maghiară care a fost stigmatizată”, a declarat, pentru agerpres.ro., Kulcsar Terza Jozsef.
În răspunsuș Administrației Prezidențiale la petiţia adresată preşedintelui Klaus Iohannis se arată, printre altele, că anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile nu intră în atribuţiile preşedintelui României şi că orice intervenţie a acestuia în afara prerogativelor conferite prin legea fundamentală ar constitui o încălcare a două dintre principiile fundamentale ale statului de drept, respectiv principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul independenţei justiţiei.