Marea Britanie îl acuză pe Putin pentru atacul din martie cu agent neurotoxic Noviciok
Secretarul de stat britanic pentru securitate, Ben Wallace, l-a acuzat joi pe preşedintele rus Vladimir Putin că este „în ultimă instanţă” vinovat de atacul din martie cu agent neurotoxic Noviciok împotriva fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale în Anglia, relatează AFP.
„În ultimă instanţă, desigur, el este vinovat în calitate de şef al statului”, a spus Wallace întrebat de Radio BBC în legătură cu responsabilitatea lui Vladimir Putin în acest caz.
„În cele din urmă el este vinovat, în condiţiile în care el este preşedintele Federaţiei Ruse şi guvernul său controlează, finanţează şi dirijează serviciile de informaţii militare”, a mai spus oficialul britanic.
„Nu cred că cineva poate spune că Vladimir Putin nu controlează statul”, a continuat el.
Liderul de la Kremlin a semnat, luni, un decret prezidențial în care se stipulează că informațiile despre agenții secreți „independenți” care lucrează pentru Rusia să devină secret de stat.
Decretul a venit cu două zile înainte ca premierul britanic Theresa May să acuze din nou serviciile secrete ruse că se află în spatele tentativei de asasinare cu neurotoxină asupra lui Serghei Skripal.
Până acum, doar datele privind personalul serviciilor secrete erau stocate ca secrete de stat, nu și cele legate de „freelanceri”, relatează agenția RIA Novosti.
„Fiecare serviciu de informații din Rusia folosește agenți independenți (practic, un fel de mercenari în domeniul informațiilor – n.r.) în operațiunile sale, inclusiv în cele din străinătate”, a explicat Mark Galeotti, expert în probleme de securitate.
Aleksander Petrov și Ruslan Boșirov sunt ofițeri ai , iar poliția britanică sugerează că numele lor sunt fictive, deși pașapoartele rusești sunt originale.
Potrivit presei britanice, pașapoartele lui Boșirov și Petrov au fost emise în urma cu doi ani. Ambele documente au seria 65, iar numerele diferă doar prin ultima cifră – 1297 și 1294.
Cu aceste pașapoarte Petrov și Boșirov au cumpărat bilete la Londra, cu două zile înainte de otrăvirea lui Skripal. Cu aceleași pașapoarte au fost cumpărate bilete întors pentru două zboruri consecutive de pe Heathrow la Șeremetievo – în seara de 4 martie și în noaptea pe 5 martie.
Anterior, cei doi bărbați au facut mai multe călătorii în Europa de Vest. Din septembrie 2016 până în martie 2018, au vizitat Amsterdam, Geneva, Milano și au fost în mod repetat la Paris. Aleksandr Petrov, a mai fost la Londra cel puțin o dată înainte de otrăvirea lui Skripal, între 28 februarie și 5 martie 2017.
Miercuri, premierul britanic Theresa May a acuzat GRU (Serviciul de informaţii al armatei ruse) de a fi la originea atacului cu Noviciok, comis – potrivit ei – de doi „ofiţeri“ ai Serviciului militar de informaţii rus, împotriva cărora poliţia britanică a emis mandate de arestare. Ea a mai spus că operaţiunea lor fusese, fără îndoială, validată la un nivel înalt al ierarhiei ruse, deasupra GRU.
Un mandat de arestare european a fost emis împotriva lui Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, a anunţat poliţia britanică.
Cazul Skripal a provocat o gravă criză diplomatică între Londra şi Moscova şi a determinat un val de expulzări reciproce de diplomaţi, în care au fost implicate şi ţări aliate cu Marea Britanie.
Londra a cerut convocarea Consiliului de Securitate ONU
Marea Britanie a cerut convocarea pentru joi a unei ședințe a Consiliului de Securitate ONU, după ce premierul Theresa May a declarat în Parlament că Procuratura are dovezi suficiente pentru a acuza doi ruși de tentativa de ucidere a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia. Atacul cu gazul neurotoxic Noviciok a avut loc în martie, în Anglia.
Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate, la fel ca Marea Britanie, așa că scopul ședinței de joi, comentează BBC, este numai de a menține Moscova sub presiune. Theresa May a anunțat, totodată, că va cere Uniunii Europene să accepte impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Acuzațiile la adresa GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse, curg gârlă, notează AFP, de la atacuri cibernetice în SUA, implicare în conflictul din Ucraina sau otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal.
Creat de bolşevici în 1918 şi considerat drept structura rivală a KGB în perioada sovietică, Direcţia generală de informaţii de pe lângă Statul Major al forţelor armate (GRU, redenumit oficial GU în 2010) are reputaţia de a fi cea mai puternică şi cea mai îndrăzneaţă agenţie de spionaj rusă, fiind puţin cunoscută publicului larg.
Condusă din 2016 de către Igor Korobov, care figurează pe lista cu sancţiuni a administraţiei SUA, GRU dispune de o vastă reţea de agenţi în străinătate, dar de asemenea de unităţi militare de elită, „Speţnaz“.
„GRU a fost dintotdeauna o organizaţie puternică, dar ea a apărut în partea din faţă a scenei datorită reformei KGB-ului“ după căderea Uniunii Sovietice, declară pentru pentru AFP expertul militar rus Pavel Felghengauer.
Serghei Skripal, el însuşi fost colonel GRU, fusese arestat şi condamnat în 2006 la Moscova pentru „înaltă trădare“ în beneficiul Londrei, iar în 2010 a fost eliberat şi a ajuns să trăiască în Regatul Unit în urma unui schimb de spioni între SUA şi Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin asigurase în 2010 că serviciile secrete ruse „nu se ocupă“ de eliminarea trădătorilor, adăugând că „trădătorii oricum vor muri“.
Dar GRU a fost deja implicat în operaţiuni în străinătate. În 2004, doi presupuşi agenţi ai acestei organizaţii au fost condamnaţi în Qatar pentru organizarea asasinării unui responsabil separatist cecen. Ei au fost ulterior trimişi discret la Moscova.
În SUA, GRU a fost acuzat de piratarea calculatoarelor Partidului Democrat, înaintea scandalului privind amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale americane din 2016. În acest caz, 12 ruşi presupuşi agenţi GRU au fost inculpaţi în luna iulie.
Cei 12 agenţi sunt acuzaţi că au accesat calculatoarele unor voluntari şi responsabili democraţi pentru a subtiliza documente interne, care ulterior au fost făcute publice pe Internet în cadrul unei operaţiuni complexe destinate să încurce pistele.
Tototdată, GRU este acuzat că se află în spatele grupului de hackeri APT28, cunoscut mai mult sub numele „Fancy Bears“. Îi sunt atribuite atacuri vizând canalul de televiziune francez TV5 Monde, instituţii germane, site-ul preşedintelui francez Emmanuel Macron şi Agenţia Mondială Antidopaj.
Prezenţa „consilierilor“ GRU a fost semnalată de numeroşi observatori nu doar acţionând în sprijinul forţelor preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, ci şi de partea separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. Cu toate că Moscova neagă orice implicare în acest din urmă conflict.
De altfel, GRU a jucat un rol crucial în anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014, în urma intervenţiei unor forţe speciale şi a unui referendum, care nu a fost recunoscut de către Kiev şi Occident.
Înainte, Moscova a recurs la agenţi şi trupe GRU în cele două războaie din Cecenia (1994-1996 şi 1999-2009), în conflictul din Georgia (august 2008) şi în războiul dezastruos al sovieticilor din Afganistan (1979-1989).
Societatea militară privată rusă Wagner, opacă şi puternică, a cărei prezenţă a fost semnalată în Siria, iar recent şi în Republica Centrafricană, a fost creată de un fost ofiţer GRU, Dmitri Utkin, care a fost decorat de către Vladimir Putin.