Marile probleme pe care trebuie să le gestioneze noul președinte al Ucrainei

Actorul și novicle în politică Volodimir Zelenski a învins, ţara face un salt în necunoscut, titrează Le Monde. Miza este conducerea unei ţări aflate în linia întâi a disputelor Occidentului cu Rusia, în urma anexării de către Moscova a Peninsulei Crimeea, opinează Reuters. Volodimir Zelenski a promis în campania sa electorală că va declanşa o luptă dură împotriva corupţiei, aminteşte Ukrinform. Investitorii doresc asigurări că noul lider va accelera reformele necesare atragerii de investiţii străine şi menţinerea ţării într-un program al FMI, care a susţinut Ucraina în timpul recesiunii, notează Reuters.

După numărarea a aproape 96% din buletinele de vot, Zelenski obținuse 73,2 % din voturi, iar președintele în funcție, Petro Poroșenko 24,4%.   Zelenski a fost felicitat pentru victoria sa de președintele liderii UE Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, de președintele Franței, Emanuel Macron, și de ministrul britanic de externe Jeremy Hunt. Potrivit cotidianului Ukrainska Pravda, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu noul președinte, felicitîndu-l.

Premierul rus Dmitri Medvedev a apreciat luni că Moscova are „o şansă“ de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Ucraina după alegerea noului preşedinte ucrainean în persoana lui Volodimir Zelenski, relatează AFP. Medvedev a adăugat totuşi că „nu-şi face iluzii“ cu privire la Zelenski, afirmând că, „fără îndoială, noul şef al statului va utiliza aceeaşi retorică faţă de Rusia ca cea din timpul campaniei sale electorale“.

Războiul din Donbas

Timp de 20 ani, Volodimir Zelenski a aruncat în derizoriu scena politică ucraineană în calitate de actor de comedie, însă acum, devenit preşedinte, se va confrunta cu provocări extrem de serioase, cu interlocutori redutabili, indiferent dacă este vorba de Vladimir Putin, FMI sau o clasă politică ostilă, comentează France Presse. Zelenski moşteneşte un conflict care a produs aproape 13.000 de morţi în cinci ani şi care privează Ucraina de controlul asupra bazinului său minier şi industrial şi asupra unei părţi a frontierei sale cu Rusia. Noul șef de stat a promis duminică seară că va „relansa” acest proces, după ce în campania electorală a lansat ideea de a asocia şi SUA sau Marea Britanie la procesul de pace.

În opinia politologului Mikola Davidiuk, mai mult decât o soluţie militară, „el va încerca cu orice preţ fie să încheie acorduri direct cu Putin, fie să folosească metode politico-diplomatice cu ajutorul Uniunii Europene şi al Statelor Unite”. Dorind să întindă mâna locuitorilor din aceste teritorii, Zelenski a promis la sfârşitul campaniei un „război al informării” care va urmări să îi convingă de faptul că „Ucraina are nevoie de ei şi că ei au nevoie de Ucraina”, dar şi „măsuri umanitare” pentru ei.

Situație economică precară

Aproape de un colaps financiar, Ucraina a beneficiat în 2014 de un plan de ajutor din partea Occidentului, gestionat de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Însă creditele au fost deblocate în tranşe mici, din cauza dificultăţii de a adopta anumite măsuri de austeritate sau pentru lupta împotriva corupţiei cerute în schimbul ajutorului. Aşteptată în următoarele două luni, livrarea viitoarei tranşe, de 1,3 miliarde de dolari, rămâne incertă, lăsând bugetul într-o situaţie precară. „În următorii trei ani, Ucraina va trebui să ramburseze peste 20 de miliarde de dolari de datorie publică şi nu se ştie exact cum va face asta”, avertizează Oleksandr Paraşici, analist al băncii Concorde Capital, subliniind „importanţa critică” de a continua colaborarea cu FMI. Rămâne de văzut dacă viitorul preşedinte va intenţiona să convingă populaţia care l-a votat masiv că trebuie să accepte măsuri de austeritate, în contextul în care Ucraina este una din cele mai sărace ţări din Europa.

Parlament ostil

În opinia politologului Mikola Davidiuk, „primul risc, şi cel mai important, nu este legat de armată şi nici de război, ci de formarea echipei sale”. Zelenski nu are în spate o formațiune politică pentru a forma o majoritate în parlament pentru a forma un guvern. Alegerile legislative nu sunt prevăzute decât la 27 octombrie, o perioadă lungă pentru viaţa politică ucraineană. Iar a le devansa pentru a beneficia de elanul de la prezidenţiale este extrem de complicat din punct de vedere legal. „Zelenski va avea mari dificultăţi în a-şi asigura sprijinul parlamentului”, care îi va fi „extrem de ostil”, spune Anatoli Oktisiuk, de la centrul de analiză Democracy House. Potrivit acestui expert, o altă dificultate vor fi „relaţiile cu oligarhii”, extrem de puternici în Ucraina, şi în primul rând cu Igor Kolomoiski, adversar feroce al lui Petro Poroşenko şi acuzat că a organizat candidatura lui Zelenski.

O țară divizată

Noul președinte trebuie să guverneze o țară extrem de divizată. Unii ucraineni ar dori integrarea în NATO, alții un statut de neutralitate al țării, precum e cel al Moldovei.Unii doresc o ruptură totală față de Rusia, alții o împacare, sub forme hibride, care ar trebui negociate. Unii vor o economie de piață de tip american, alții ar dori un stat social și intervenționist, precum Franța și democrațiile scandinave. La fel, atitudinile față de Uniunea Europeană variază la infinit. Ce vrea Zelinski nu știm sigur.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *