Masacrul din Noua Zeenlandă . Unul dintre atacatori a transmis LIVE pe Facebook în timp ce împuşca oameni în moschee

Unul dintre atacatorii asupra moscheilor din Noua Zeelandă, un bărbat care susţine supremaţia albilor, s-a filmat în timp ce împuşca zeci de credincioşi care se aflau la Rugăciunile de vineri.

Filmarea tulburătoare a fost distribuită live pe Facebook, timp de 17 minute. Bărbatul, un australian în vârstă de 28 de ani, poate fi văzut cum trage peste 100 de gloanţe la cei aflaţi în moschee. 40 de persoane au fost ucise, iar 20 de credincioşi au fost răniţi în urma atacului.

Armele folosite de atacator, precum o puşcă semiautomată, erau inscripţionate cu numele altor ucigaşi în serie şi oraşele unde au avut loc alte atacuri teroriste.

Masacrul a început la scurt timp după ce Tarrant s-a urcat în maşina sa, îmbrăcat cu „armură în stil milităresc”, acesta declarând „Să înceapă distracţia!”.

Bărbatul a condus apoi spre moschee, ascultând muzică folk şi cântece milităreşti la radio, înainte să parcheze autoturismul pe o alee din apropierea lăcaşului religios. Apoi, Tarrant s-a înarmat cu una dintre cele şase puşti şi s-a îndreptat spre uşa principală a moscheei.

Poliţiştii au solicitat populaţiei să nu distribuie filmarea „şocantă”, dar multe publicaţii din presă australiană au ignorat rugămintea.

Autorul atacului s-a identificat online înainte de masacru ca fiind cetăţeanul australian Brenton Tarrant. Pe un cont de Twitter care a fost şters, el a postat mai multe fotografii cu ceea ce par a fi încărcătoare de puşti şi un link către un manifest.

Documentul de 74 de pagini începe printr-un citat dintr-o poezie de Dylan Thomas: „Nu fi blând în acea noapte bună” şi apoi continuă printr-un discurs despre genocid.

Tarrant vorbeşte despre motivaţiile sale, el dorind să creeze „o atmosferă a fricii” şi să „incite la violenţă” împotriva musulmanilor. Manifestul este numit „Marea Înlocuire”, după teoria conform c-reia populaţia creştină europeană este înlocuită, ca urmare a migraţiei în masă şi a creşterii demografice, de populaţii provenind din Orientul Mijlociu şi din Africa Subsahariană.

În manifest, Tarrant face referire şi la Darren Osbourne, cel care a fost închis pe viaţă după atacul său criminal asupra musulmanilor de la moscheea din Finsbury Park, în Londra, în 2017.

„Îi susţin pe cei care iau atitudine împotriva genocidului etnic şi cultural. Luca Traini, Anders Breivik, Dylan Roof, Anton Lundin Pettersson, Darren Osbourne, etc”, se arată în document. Bărbatul a notat, de asemenea, că a fost născut „într-o familie din clasa muncitoare, cu venituri mici” şi că a decis să ia atitudine pentru a asigura un viitor oamenilor săi.

El va apărea în faţa unui tribunal sâmbătă, fiind acuzat de crimă. Premierul australian Scott Morrison a confirmat că o persoană reţinută este un cetăţean australian, numindu-l „un extremist de dreapta, un terorist violent”.

Conform Sky News, oamenii din oraşul de origine al lui Tarrant, Grafton, sunt în şoc şi încearcă să înţeleagă cum un „tânăr politicos şi cu maniere” se poate găsit într-o asemenea situaţie.

El a fost elev la liceul din localitate şi a lucrat apoi la o sală de fitness. Fostul său angajator a declarat că Tarrant se oferea des să antreneze gratuit copiii la sală.

În aprilie 2010, tatăl său a murit subit de cancer la vârsta de 49 de ani iar Tarrant a părăsit Australia pentru o călătorie de şapte ani în jurul lumii. Unii prieteni susţin că în acest timp ar fi fost radicalizat.

Familia sa este în şoc şi colaborează cu autorităţile, scrie Sky News. Tarrant a afirmat în manifest: “Doresc să arăt invadatorilor că teritoriul nostru nu va fi niciodată al lor, ţările noastre sunt ale noastre iar cât timp va exista un bărbat alb, ei nu ne vor cuceri niciodată şi nu ne vor înlocui popoarele”. El a dezvăluit că plănuia un atac de doi ani, notând că s-a hotărât asupra locaţiei acum trei luni.

Tarrant mai spune că momentele cheie ale radicalizării sale au fost înfrângerea liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, la prezidenţialele din 2017, şi un atac cu camionul, soldat cu cinci victime, la Stockholm, în aprilie 2017.

Tânărul mai afirmă că Noua Zeelandă nu a fost ţinta iniţială pentru acest atac şi că a venit în ţară doar temporar pentru a plănui atacul şi a se antrena: „Am început să plănuiesc un atac cam cu doi ani înainte şi un atac în Christchurch cu trei luni înainte”, scrie el.

La întrebarea dacă sprijină Brexit-ul, el răspunde: „Da (…) Adevărul este că, în ele din urmă, oamenii trebuie să recunoască faptul că nu a avut nimic de-a face cu economia. Că a însemnat că poporul britanic respinge imigraţia în masă, dezrădăcinarea culturală şi globalismul, şi ăsta e un lucru măreţ şi minunat”.

Dacă este sau nu un susţinător al preşedintelui american Donald Trump, el scrie: „Ca un simbol al identităţii albe reînnoite şi scopului comun? Sigur. Ca politician şi lider? Dumnezeule, nu”.

Tânărul mai susţine că persoana din istorie cu care se identifică cel mai mult este Oswald Moseley, politician britanic interbelic, liderul Uniunii Britanice a Fasciştilor. De altfel, arhiva unei pagini de Facebook despre care se crede că îi aparţine lui Tarrant conţinea zeci de postări în ultima săptămână despre multiculturalism în Europa, cu câteva referiri directe la Marea Britanie, şi înregistrări de pe Youtube ale unor discursuri ţinute de Moseley.

Numele domnitorului român Șerban Cantacuzino, pe un încărcător folosit de atacator

Numele lui Șerban Cantacuzino, care a fost domn al Țării Românești în secolul XVII apare pe unul dintre încărcătoarele folosite de atacatorul de la moscheea Al Noor din orașul neozeelandez Christchurch, au remarcat unii utilizatori de facebook.

Pe același încărcător unde scrie Șerban Cantacuzino mai apar numele lui Marko Miljanov Popović, un general muntenegrean care a luptat contra otomanilor în a doua jumătate a secolului XIX și al lui Stefan Lazar, probabil fiind vorba de un țar sârb care s-a bătut cu turcii în secolul XIV.

Pe alt încărcător apare scris Viena 1683, referință la asediul otoman din acel an, la care Cantacuzino a participat de partea turcilor.