Mecanismul de cooperare și verificare al Comisiei Europene, cheia aderării României și Bulgariei la Schengen și euro

Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene va fi un instrument de valuare nu numai pentru aderarea Bulgariei și Românie la spațiul Schengen, ci și pentru intrarea în zona euro.

Eurogrupul a discutat, zilele acestea, cererea Sofiei de adoptarea a mondei comune, euro, și pentru prima dată a schimbat criteriile de aderare, care vor fi valabile de acum pentru toți ceilalți candidați. Modificările sunt foarte grave și amână aderarea Bulgariei la zona euro pentru un viitor nedefinit, scrie agenția bulgară novinite.com.

Următorii pași urmăriți în procesul de aprofundare a integrării în Uniunea Economică și Monetară (UEM) vor face aderarea și mai exigentă și mai lungă. Aceste etape implică depășirea unui alt prag de solidaritate reciprocă prin transformarea Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare permanentă al zonei euro) într-un Fond Monetar European, stabilirea unui buget al zonei euro și finalizarea uniunii bancare prin crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS).

Acest lucru necesită un nivel de încredere mult mai ridicat în sistemele judiciare ale statelor membre și independența instituțiilor-cheie, cum ar fi Banca Centrală sau organismele de supraveghere.

Justiție și instituții independente

Cele cinci criterii existente pentru aderarea la zona euro sunt destul de vechi și inadecvate pentru starea actuală. Deși declarația Eurogrupului din iulie spune că Bulgaria poate aplica pentru intrarea în ERM II (mecanismul ratelor de schimb) , asta nu spune nimic despre timpul pe care țara îl va petrece în ERM II sau despre data la care țara va înlocui leva cu euro. Motivul este că se așteaptă ca Bulgaria să realizeze progrese în lupta împotriva corupției și crimei organizate și să consolideze independența unor instituții. Cu alte cuvinte, cheia este în Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), notează novinite.com

Întrebat direct de către un jurnalist de la „Financial Times“ dacă aceasta înseamnă este obligatorie ridicarea MCV înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de euro, letonul Valdis Dombrovskis, (de la grupul popularilor europeni), a declarat: „nu există un angajament pentru închidere prealabilă a MCV.

Cu toate acestea, discutăm despre aderarea la ERM II și Uniunea bancară într-un context mai larg, într-un context de convergență economică reală, într-un context de eficiență a instituțiilor și, în acest caz, progresele înregistrate în ceea ce privește reforma judiciară și combaterea corupției și a crimei organizate reprezintă, de asemenea, un element important în această evaluare, dar, încă o dată, nu este o condiție prealabilă formală“, a explicat Dombrovskis după reuniunea Eurogrup din 13 iulie de la Bruxelles.

Cu toate acestea, declarația Eurogrupului prevede în mod explicit că autoritățile bulgare urmează să implementeze „în totalitate“ reformele care sunt monitorizate de Comisie în cadrul MCV și care afectează sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Eurogrupul consideră că acest lucru este extrem de important pentru stabilitatea și integritatea sistemului financiar. Alături de MCV, Bulgaria trebuie să aplice întreaga legislație referitoare la Uniunea bancară. De asemenea, țara trebuie să îndeplinească mai multe condiții înainte de a intra în așa-numita sala de așteptare a zonei euro – ERM II.

Sofia, angajamente suplimentare

În primul rând, guvernul bulgar trebuie să trimită o cerere de colaborare strânsă cu Banca Centrală Europeană, al cărei scop este să pregătească țara să participe la ERM II, îndeplinind toate angajamentele. Bulgaria a trebuit să își ia angajamente suplimentare legate de problemele din sectorul financiar, de calitatea instituțiilor și de guvernare.

Fără aceasta, Bulgaria nu va fi acceptată în ERM II. BCE și Comisia vor monitoriza împreună, în funcție de competențele lor, modul în care Bulgaria își îndeplinește angajamentele, asumate într-o scrisoare a ministrului bulgar al finanțelor către Eurogrup. În acest sens, Sofia se angajează să consolideze supravegherea bancară, să coopereze îndeaproape cu mecanismul unic de supraveghere, să-și reconsidere legislația pentru a curăța toate lacunele în ceea ce privește insolvența.

De asemenea, Bulgaria se angajează să introducă un sistem fiabil de colectare a datelor pentru procedurile de insolvență și de soluționare a situațiilor de criză, precum și pentru a-și îmbunătăți cadrul juridic anti-spălare de bani. În plus, trebuie să îmbunătățească guvernanța întreprinderilor de stat în conformitate cu cerințele OCDE.

Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.

Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM II a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.

Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.

România încă nu și-a prezentat strategia de aderare la euro

În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM II.

În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine atât Bulgaria cât şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM II.

În luna mai a acestui an, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.