Meleşcanu ţine cu dinţii de funcţie, deşi CCR a statuat că este ILEGAL şef la Senat: Nu-mi dau demisia, nu vreau să bulversez activitatea!

Meleşcanu nu renunţă la ciolan, astfel că nu şi-a dat demisia de la şefia Senatului, deşi CCR a statuat că ocupă ilegal această funcţie. Cel mai probabil, Teodor Meleşcanu aşteaptă motivarea Curţii Constituţionale. El justifică însă că nu vrea să bulverseze activitatea Senatului chiar în pragul moţiunii PSD. Teodor Meleșcanu ar fi trebuit să-și dea demisia astăzi din fruntea Senatului, după ce judecătorii Curţii Constituționale au decis că a fost ales ilegal.

Lupta pentru şefia senatului se dă între PNL şi PSD.

Social-democraţii îl susţin pe Titus Corlăţean, actual vicepreşedinte al Senatului, care ar urma să devină preşedinte interimar.

Liberalii o susţin pe Alina Gorghiu.

PSD are însă majoritatea necesară pentru a-şi impune favoritul, astfel că, potrivit informaţiilor Digi24, funcţia de preşedinte interimar ar urma să fie ocupată de Titus Corlăţean.

Judecătorii CCR au decis, în 22 ianuarie, că alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului s-a făcut în mod neconstituțional. Sesizarea a fost depusă de parlamentari ALDE, PNL, PMP, UDMR și a unor senatori neafiliați.

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

CCR a stabilit că nu au fost respectate prevederile regulamentului Senatului.

Teodor Meleșcanu a fost ales pe 10 septembrie, la propunerea PSD, președinte al Senatului deși nu făcea parte în acel moment din grupul parlamentar al PSD.

ALDE, partidul din care făcea parte Teodor Meleșcanu, avea propriul candidat pentru aceeași funcție.

Regulamentul prevede că fiecare grup poate să susține un singur candidat.

Ca urmare a alegerii lui Teodor Meleșcanu la șefia Senatului, cu susținerea PSD, fostul ministru de Externe a fost exclus din ALDE și s-a afiliat ulterior alegerii grupului parlamentar PSD, dar acest lucru nu a contat pentru judecătorii CCR.

Sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Senatului nr. 36 din 10 septembrie 2019 pentru alegerea președintelui Senatului a fost formulată de 33 de senatori, membrii ai grupului parlamentar al Partidului Alianței Liberalilor și Democraților, ai grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ai Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, ai grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și de senatori neafiliați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.