Mișa a fost dat afară! Mihaela Triculescu este noul preşedinte ANAF

Mihaela Triculescu a fost desemnată, joi, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) prin Decizie a premierului Dăncilă. Pe fondul încasărilor slabe la buget, ministrul Finațelor a cerut revocarea lui Ionuţ Mişa.

„Premierul Viorica Dăncilă a semnat astăzi Decizia de numire a doamnei Mihaela Triculescu, economist cu peste 19 ani de experienţă în mediul privat, în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat. Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici”, precizează reprezentanţii Guvernului.

Mihaela Triculescu este economist care în ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii.

„Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina ”Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice. Decizia de numire intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial”, se mai arată în comunicat.

În repetate rânduri ministrul Finanţelor i-a reproşat şefului ANAF gradul de colectare redus pe anumite componente: TVA sau recuperarea prejudiciilor.

ANAF a avut un an bun din punct de vedere al încasărilor, dar în lunile octombrie şi noiembrie a fost înregistrată o plafonare a acestora.

„Referitor la planul de colectare, în el trebuie avute în vedere toate elementele obligatorii pentru ANAF, necolectarea din zona de TVA, creşterea cotei accizei, taxe vamale. O să vedeţi până la final de an un pachet de măsuri foarte clare pentru anul 2019, măsuri care să arate ce se va face şi care vor fi efectele acestor măsuri. Să vadă partenerii noştri internaţionli modul în care funcţionează statul. Nu ştiu dacă cineva trebuie să stea vreodată liniştit într-o funcţie care implică tot ceea ce înseamnă bugetul ţării”, a spus Teodorovici, în luna noiembrie.

Anterior, ministrul Finanţelor declara că principalul criteriu de evaluare al performanţei lui Ionuţ Mişa este planul de încasări realizate de ANAF.

Deficitului bugetar ajuns, după primele 11 luni ale anului, la 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele publicate, vineri seara, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Spre comparaţie, execuţia bugetului general consolidat la finele lunii noiembrie ale anului trecut s-a încheiat cu un deficit de 10,2 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB. Astfel, deficitul bugetar era, la 11 luni, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai ridicat, ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, la 11 luni, sunt în sumă de 287,5 miliarde lei, cu 20,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

„Cheltuielile de personal sunt cu 25,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, au explicat reprezentanţii Finanţelor.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.

Subvenţiile sunt mai mari cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din PIB, respectiv 0,6%.

„Dobânzile sunt cu 25,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1,3% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 11,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 de lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1.100 de lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 de lei la 640 de lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie”, se mai argumentează în Execuţia bugetară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *