Motivul incredibil pentru care o judecătoare a eliberat din arest un interlop care a blocat o mașină în trafic și a intrat peste șofer cu un pistol

Judecătoarea Irina Raluca Bădescu de la Curtea de Apel București l-a eliberat din arest pe interlopul din Dej, Adrian Groșan, și l-a plasat în arest la domiciliu, deși individul este acuzat că a blocat o mașină în trafic, a intrat peste șofer cu un pistol și, sub amenințare, l-a dus la un traficant de droguri căruia i-a cerut ”mită” 200.000 de euro, în numele fostului șef de la Antidrog Cluj, Liviu Șipoș – potrivit motivării instanței consultate de Newsmaker.ro. Mai mult, după ispravă, interlopul a fugit în Spania și s-a sustras urmăririi penale, aspect admis de judecătoare.

Groșan făcea parte din gruparea fostui șef de la Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, acuzat că l-ar fi filat ilegal și l-ar fi șantajat pe traficantul de droguri, Vladimir Torino Sfârlea, renumit în anii 2000 după ce a fost prins că a traficat 2 tone de heroină.


Foto: traficantul de droguri Vladimir Torino Sfârlea; Sursa: Mediafax

Șipoș este polițistul care l-a prins atunci pe Torino. Acum, aflat la pensie, polițistul ar fi avut informații că Torino s-ar fi apucat din nou de afacerile cu droguri și s-ar fi gândit să îl șantajeze și să îl stoarcă de niște bani. I-ar fi cerut lui Torino 200.000 de euro ca să ”închidă” dosarul.

Liviu Șipoș este fostul șef de la Antidrog Cluj din anii 2000 și ex-polițist la DNA Cluj între 2005-2006, actual angajat în cadrul unei firme de detectivi particulari. Fostul polițist l-ar fi folosit pe interlopul Adi Groșan pentru ”treburile murdare”, filaje ilegale și intimidarea persoanelor șantajate.

În dosarul DIICOT este vizat și un polițist activ de la Antidrog Cluj, Dragoș Călin Marc. Acesta i-ar fi furnizat lui Liviu Șipoș informații confidențiale privind numele și numărul pașaportului unei persoane pe care acesta o urmărea.

Fostul polițist Liviu Șipoș și alte 2 persoane sunt în arest preventiv din august anul trecut. Inițial, interlopul Adrian Groșan a fost vizat de un mandat de arestare în lipsă, dar până la urmă Curtea de Apel București l-a plasat sub control judiciar.


Foto: Adrian Groșan, dat în urmărire generală și afat în Valnecia; Sursa: observatornews.ro

Acuzațiile DIICOT.

Potrivit rechizitoriului, fostul șef de la Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, l-ar fi urmărit ilegal pe traficantul de droguri, Vladimir Torino Sfârlea, condamnat pentru traficarea a 2 tone de heroină în urma unui dosar penal la care polițistul lucrase în 2003. În 2010, traficantul de droguri a fost eliberat din penitenciar.

Acum, fostul polițist susținea că are informații că fostul traficant de droguri s-a apucat din nou de afacerile cu stupefiante și că, prin firmele sale de mobilă, urma să importe din Ucraina mese în picioarele cărora ar fi fost ascunse droguri.

În urma unei operațiuni ca în filme, mașina fileurilor ilegali a blocat în trafic autoturismul Jeep Wrangler al unuia dintre actualii parteneri de afaceri ai fostului traficant. Interlopul Adrian Groșan s-a urcat în dreapta, având în mână un pistol, și i-a comunicat partenerului lui Torino că are informații că se ocupă în continuare de traficul de droguri. I-a cerut șoferului să îl ducă la Torino și le-a cerut traficanților 200.000 de euro ca să ”închidă” dosarul.

”La data de 05.12.2019, în mun. Cluj-Napoca inculpatul Groșan Adrian, împreună cu inculpatul Neagu Nicolaie, folosind un autovehicul marca Dacia Sandero, cu nr. de înmatriculare (…), au urmărit-o pe persoana vătămată Pisaktu Lucian, ce se deplasa cu autovehiculul marca Jeep Wrangler, cu nr. (…), pe care era montat de către inculpatul Neagu Nicolaie un dispozitiv de localizare prin GPS.

Astfel, la data de 05.12.2019, în jurul orei 20:30, în zona autogării ,,Beta” din mun. Cluj Napoca, inculpatul Groșan Adrian a blocat în trafic, cu autoturismul Dacia Sandero, autovehiculul condus de persoana vătămată Pisaltu Lucian, după care a coborât din autovehicul, s-a urcat la bordul autovehiculului marca Jeep și folosind un pistol, a constrâns-o prin amenințarea pe persoana vătămată să îi stabilească o întâlnire cu persoanele vătămate Vladimir Torino Sfârlea și Foghiş Marius Petrică. În contextul amenințărilor, inculpatul Groșan Adrian i-a solicitat persoanei vătămate Pisaltu Lucian să-l conducă până în locul unde se afla Vladimir Torino Sfârlea (…)

Cu această ocazie, inculpatul Groșan Adrian i-a atras atenția persoanei vătămate  Vladimir Torino Sfârlea că el și angajatorii săi (persoanele vătămate Pisaltu Lucian și Foghiş Marius Petrică) sunt urmăriți de foarte mult timp și că deține informații și probe privind implicarea lor în acțiuni de trafic de droguri, iar dacă nu ajung la o înțelegere, persoanele vătămate Vladimir Torino Sfârlea, Pisaltu Lucian și Foghiş Marius Petrică vor fi arestate. Pentru a evita luarea măsurii arestării, inculpatul Groșan Adrian i-a solicitat persoanei vătămate Vladimir Torino Sfârlea, să îi remită suma de 200.000 Euro, cash”, se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT.

De ce l-a eliberat instanța pe interlopul Adi Groșan

Judecătoarea Irina Raluca Bădescu de la Curtea de Apel București a fost de acord că interlopul s-a sustras urmăririi penale. În momentul perchezițiilor din dosar, din august anul trecut, Groșan era cu soția și cei doi copii la mare în Bulgaria, apoi și-a prelungit sejurul cu amanta, după care a fugit în Spania. În momentul în care l-au căutat procurorii, nu a fost găsit la domiciliu și a fost arestat în lipsă. Prin intermediul avocatului său, a susținut că nu poate veni la audieri întrucât sunt restricții de circulație din pricina pandemiei de COVID-19.

”După cum corect a reținut judecătorul primei instanțe, inculpatul a fost citat pentru a se prezenta la sediul DIICOT în datele de 26.08.2020 (ora 10:00) și 07.09.2020 (ora 11:00), fiind emis și mandat de aducere pe numele acestuia în vederea prezentării la DIICOT în ziua de 11.09.2020, ora 11:00, acest ultim act procedural nefiind executat întrucât, după cum rezultă din procesul-verbal întocmit de organele de jandarmi din cadrul I.J.J. Bistrița-Năsăud, inculpatul se afla la acea dată pe teritoriul Spaniei.

Curtea mai reține că, după cum rezultă din actele dosarului, inculpatul Groșan Adrian avea cunoștință că prezența sa este necesară în vederea efectuării cercetărilor în speța de față, însă pentru a justifica lipsa în fața organelor de anchetă, apărătorul ales al inculpatului – care de altfel a ținut legătura în mod constant cu clientul său – a susținut că acesta din urmă se va prezenta la audieri „de îndată ce prezența sa în România va fi posibilă”, invocând între altele contextul epidemiologic actual.

Un astfel de motiv este apreciat ca neverosimil de Curte, în contextul în care inculpatul nu a dovedit în nici un fel motivele care l-ar fi pus într-o imposibilitate obiectivă de a reveni pe teritoriul României la chemarea organelor de urmarire penală sau a judecătorului investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă – cum ar fi, de exemplu, împrejurarea că autoritățile din Spania i-ar fi interzis să părăsească teritoriul acestei țări în contextul măsurilor luate pentru reducerea transmiterii noului coronavirus.

Faptul că Regatul Spaniei a închis anumite aeroporturi, a stabilit restricții de circulație ori a impus o anumită conduită cetățenilor acestei țări sau persoanelor aflate pe teritoriul său (cum s-a întâmplat de altfel pe întregul mapamond), ori simpla temere a inculpatului că ar putea contracta COVID-19 dacă ar reveni în România, nu sunt împrejurări care să justifice, în mod obiectiv, neprezentarea acestuia la chemarea organelor judiciare.

Curtea admite că, în contextul măsurilor adoptate de statele membre U.E. pentru a stopa sau diminua efectele pandemiei actuale, deplasarea inculpatului în România putea fi una mai dificilă decât în mod obișnuit, însă în nici un caz imposibilă sau nerealizabilă, nefiind depuse dovezi în acest sens, motiv pentru care, în acord cu instanța de fond, reține că inculpatul Groșan Adrian a urmărit să se sustragă cercetărilor din prezenta cauză”, a arătat judecătoarea.

Deși chiar ea admite că ”inculpatul Groșan Adrian a urmărit să se sustragă cercetărilor”, judecătoarea l-a eliberat din arest și l-a plasat sub arest la domiciliu. Motivul e uluitor. Judecătoarea a achiesat apărării interlopului și a conchis că nu e sigur că el este cel care a realizat operațiunea în forță din stradă întrucât purta mască?!

”Curtea constată, contrar celor reținute de prima instanță, că probele administrate până la acest moment procesual nu sunt apte să justifice luarea măsurii arestării preventive.

Practic, singurele probe împotriva inculpatului sunt declaraţiile persoanelor vătămate Pisaltu Lucian (unul dintre pertenerii lui Torino, cel aflat în mașina blocată de Groșan – n.r.) şi Sfârlea Torino Vladimir, de altfel singurii care pretind că au interacționat în mod direct cu acesta la data comiterii faptelor de șantaj și lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care se solicita între altele arestarea preventivă.

Declarațiile celor doi sunt însă neconvingatoare sub acest aspect întrucât, potrivit celor relatate coroborat cu recunoașterea făcută după planșe fotografice, ambii au arătat că l-au recunoscut pe respectivul individ – care ar fi exercitat acte de constrângere asupra lor în modalitatea pretinsă de acuzare -, după elemente generale ale fizionomiei feței sau corpului, respectiv forma ochilor sau constituția atletică, ambele persoane vătămate declarând că agresorul purta masca.

Curtea apreciază că recunoașterea unei persoane care purta mască – aspect învederat atât de Pisaltu Lucian, cât și de către Sfârlea Torino Vladimir –, nu conferă nici pe departe certitudinea stabilirii identității autorului pretinselor infracțiuni, în contextul în care cei doi nu au furnizat alte elemente care să conducă, de o manieră rezonabilă, la concluzia că respectivul agresor ar fi fost tocmai contestatorul-inculpat, cu observația că recunoașterea de pe planșe fotografice s-a produs la câteva luni de la data prezumtivelor fapte.

În plus, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 367 Cod penal (consituirea unui grup infracțional organizat – n.r.), se impune a se observa că nici unul dintre inculpații Șipoș Liviu, Neagu Nicolaie, Zahiu Cosmin și Lupea Emil Iulian, despre care parchetul pretinde că ar fi constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpatul Groșan Adrian în luna decembrie 2019, în scopul comiterii de infracțiuni grave sub coordonarea liderului grupării Șipoș Liviu (între care și șantaj), nu l-au menționat ca participant pe inculpatul-contestator, aspect ce nu reiese nici din interceptările convorbirilor înregistrate, dar nici din alte probe administrate până în prezent.

Curtea reține astfel că, la actualul moment procesual, nu există suficiente probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracţiunile de care este acuzat, motiv pentru care nu poate fi dispusă măsura arestării preventive ori a arestului la domiciliu.

Chiar dacă, după cum s-a argumentat anterior, există date și informații din care rezultă că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, nu poate fi dispusă arestarea preventivă (…) din moment ce nu sunt întrunite cerințele prevederilor art (…), condiție prealabilă și obligatorie ce impune existența unor probe de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că persoana persoana acuzată ar fi putut comite infracțiunea, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Cu toate acestea nu se poate face abstracție de faptul că, în cauză, probele la care s-a făcut referire anterior relevă indicii temeinice de comitere a faptelor imputate inculpatului, probe care, deși nu au aptitudinea necesară pentru a determina luarea uneia dintre măsurile preventive (…), sunt suficiente însă pentru luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, aceasta fiind apreciată de Curte ca fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, așa cum au fost descrise în prezenta expunere, și totodată necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, respectiv pentru a preveni sustragerea inculpatului de la urmărire penală sau judecată.

Astfel, conduita adoptată de inculpat pe parcursul efectuării urmăririi penale, în sensul că s-a sustras cercetărilor refuzând să se prezinte la chemarea organelor de anchetă și a judecătorului de drepturi și libertăți investit pe fond cu soluționarea propunerii de arestare preventivă – aspect examinat pe larg în prima parte a considerentelor deciziei – face necesară exercitarea unui control judiciar adecvat din partea organelor statului, măsura care, prin interdicțiile și obligaţiile ce-i vor fi impuse acestuia (între care și cea de a nu părăsi teritoriul României decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a organului judiciar în fața căruia se află cauza, respectiv de a nu se apropia de inculpaţii Şipoş Liviu, Neagu Nicolaie, Zahiu Cosmin, Lupea Emil Iulian, Marian Octavian Lucian, de persoanele vătămate Sfârlea Torino Vladimir şi Pisaltu Lucian Mihai, şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect, pe nici o cale), este menită să asigure atât buna desfășurare a procesului penal, dar și prezența inculpatului în fața organelor judiciare ori de câte ori va fi necesar”, a arătat judecătoarea.

Context. O grupare de 7 persoane condusă de fostul șef de la Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, care se ocupa cu filaje ilegale la adresa unor afaceriști pe care apoi îi șantaja – a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Gruparea condusă de fostul ofițer MAI monta balize GPS pe mașinile persoanelor-țintă și microfoane în sediile firmelor acestora cu scopul obținerii de informații compromițătoare.

Potrivit DIICOT, erau vizați în special ”băieți răi”, adică persoane suspectate că ar obține venituri din vânzarea de droguri sau alte activități ilegale. Odată obținute informațiile compromițătoare, gruparea îi șantaja cu scopul obținerii unor sume de bani.

În august anul trecut, membrii grupării au fost prinși în flagrant ”în timp ce ce se aflau în sediul unei societăţi comerciale de pe raza judeţului Cluj, cu scopul de a sustrage suma de 200.000 de euro și pentru a monta un nou dispozitiv de înregistrare, tip microfon, într-o autoutilitară utilizată de către persoana vătămată”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.