Negocieri la Bruxeeles pentru desemnarea șefului Comisiei Europene. Dreapta europeană, decisă să obţină preşedinţia noului executiv european

La aproape două săptămâni după alegerile pentru Parlamentul European, căutarea pentru un nou preşedinte al Comisiei Europene rămâne deschisă, fără un favorit clar, şi o nouă abordare a negocierilor din Consiliul European aduce încă un element de incertitudine.

Ca parte a acestui nou proces, şase lideri UE, mandataţi de către familiile lor politice cu conducerea căutării unui nou preşedinte al Comisiei se vor întâlni la Bruxelles, vineri seară, pentru a discuta despre candidaţi, în cadrul unei cine, au declarat mai mulţi oficiali ai Consiliului şi ai UE pentru Politico. Dar nu trebuie aşteptat un acord asupra numelui, au declarat mai mulţi responsabili europeni. La o reuniune informală a Consiliului European de săptămâna trecută, lideri din cele trei familii politice principale ale UE – Partidul Popular European, Partidul Socialiştilor Europeni şi liberalii ALDE – au desemnat şase „coordonatori“, care au scopul de a purta discuţiile privind alegerea unui nou preşedinte al Comisiei şi aproape toate celelalte funcţii de top ale UE.

Este un proces complex care necesită abordarea mai multor probleme stringente, inclusiv luarea în calcul a rezultatelor alegerilor europarlamentare, precum şi obligaţiile de a crea un echilibru geografic şi demografic şi de îmbunătăţi paritatea de gen.

În calitate de coordonatori, prim-miniştrii croat Andrej Plenkovič şi leton Krišjānis Kariņš reprezintă PPE, prim-ministrul olandez Mark Rutte şi omologul său belgian Charles Michel îi reprezintă pe liberali şi premierul spaniol Pedro Sanchez şi cel portughez Antonio Costa sunt reprezentanţii social-democraţilor.

Premierul belgian Charles Michel va fi vineri gazda unei reuniuni informale cu cinci omologi din Uniunea Europeană pentru a discuta despre candidaţii la funcţiile de top din UE, printre care cea de preşedinte al Comisiei Europene, transmite Reuters.

Liderii celor 28 de actuale state membre ale UE vor participa în 20-21 iunie, la Bruxelles, la un summit consacrat desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea executivului comunitar. Numele candidatului va reflecta parţial rezultatele alegerilor din 23-26 mai pentru Parlamentul European.

PPE, socialiştii şi liberalii europeni s-au plasat, în această ordine, pe primele trei poziţii în alegerile europarlamentare din luna mai.

Dreapta europeană este gata de luptă pentru a obţine preşedinţia noii Comisii de la Bruxelles şi va bloca orice altă candidatură, cu riscul de a face să eşueze summitul pentru nominalizările UE de pe 20 şi 21 iunie, relatează AFP.

Candidatul său, bavarezul Manfred Weber, a fost reales miercuri detaşat la preşedinţia grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Această poziţie îi permite să desfăşoare negocieri cu alte grupuri politice pentru a forma o coaliţie.

Convorbirile vor începe pe 12 iunie, pe cinci teme: schimbarea climatică, economie şi social, digital, migraţie şi apărare.

Ideea este de a propune pentru 17 iunie, înainte de summitul şefilor de stat şi de guvern, un program de lucru pentru mandatul viitoarei Comisii aprobat de cele patru mari grupuri pro-europene din Parlamentul European: PPE, socialişti, liberali şi Verzi.

„Nu va fi uşor, pentru că Verzii sunt foarte stricţi pe anumite teme”, a subliniat un reprezentant al PPE.

„Vom măsura în următoarele săptămâni dacă declaraţiile politice şi de intenţie ale altor grupuri se traduc în fapte”, a declarat pentru AFP preşedintele Verzilor, Philippe Lamberts.

Cele patru grupuri formează o majoritate confortabilă în Parlamentul European, dar nimic nu se va putea face împotriva PPE, cea mai importantă forţă, cu 179 de aleşi.

„PPE-ul este unit în spatele candidatului său în cadrul Consiliului şi al parlamentului”, susţin liderii dreptei.

„Suntem cel mai important grup din Parlament, avem majoritatea în Consiliu. Vom cere preşedinţia Comisiei. Pentru toate celelalte posturi, putem negocia”, afirmă ei. „PPE-ul nu va vota pentru un alt candidat. Va vota împotriva tuturor celorlalţi candidaţi”, dau asigurări liderii dreptei.

„Sunt puternici”, recunoaşte reprezentantul unui stat membru mare. „Sunt de neocolit pentru orice majoritate şi nu prea văd cum să-i împiedici să obţină preşedinţia Comisiei Europene”, a declarat pentru AFP un responsabil politic european.

Manfred Weber, de 46 de ani, este, potrivit unora, călcâiul lui Ahile al familiei politice. Franţa consideră că el nu are nici anvergura, nici autoritatea pentru a-i succeda fostului premier luxemburghez Jean-Claude Juncker, în vârstă de 64 de ani.

Alegerile din Finlanda şi Danemarca au reechilibrat totuşi raportul de forţe de la masa Consiliului. Tabăra liberală, singura care se opune sistemului „spitzenkandidat” (pretendenţi aleşi de familiile politice – n.r.), pierde doi şefi de guvern, iar social-democraţii câştigă doi.

În detaliu, PPE are opt şefi de stat sau de guvern în activitate, însă ungurul Viktor Orban i se opune lui Manfred Weber, social-democraţii au urcat de la cinci la şapte mandate, iar liberalii au scăzut de la nouă la şapte poziţii. Alţi şase lideri naţionali nu aparţin niciuneia dintre cele trei mari familii politice.

Viitorul preşedinte al Comisiei Europene va trebui să obţină o majoritate calificată de 21 din cei 28 de membri ai Consiliului şi cel puţin 376 de voturi la votul prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lunii iulie în Parlamentul European.

O retragere a lui Manfred Weber în favoarea unei alte personalităţi membre a PPE ar putea debloca situaţia, comentează AFP. „Însă liderii PPE nu sunt în această stare de spirit pentru moment”, au recunoscut reprezentanţii mai multor state membre. Şefia Comisiei Europene este vizată şi de liberala daneză Margrethe Vestager, comisar european pentru concurenţă în Comisia Juncker.

Pe lângă preşedinţia Comisiei, alte trei posturi sunt în joc: preşedinţiile Parlamentului şi Consiliului şi de şef al diplomaţiei europene. Preşedinţia Băncii Centrale Europene nu face parte din negocieri, potrivit AFP.

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată joi în cadrul instituţiilor europene.

„Dacă nicio majoritate stabilă nu se degajă în Parlamentul European, extrema dreaptă, care reprezintă 25% din aleşii parlamentului dar este pentru moment marginalizată, va fi în măsură să încline balanţa majorităţilor, ceea ce ar fi total iresponsabil”, a avertizat Philippe Lamberts.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *