Noua strategie de apărare antirachetă a SUA menită să facă față noilor arme ale Rusie

Donald Trump a dezvăluit, astăzi, noua strategie de apărare antirachetă a Statele Unite, menită să răspundă amenințărilor generate de noile arme ale Rusiei și Chinei, dar și ale Iranului sau Coreei de Nord.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat joi că Statele Unite vor dezvolta sisteme de apărare antirachetă în spaţiu pentru detecţia şi distrugerea atacurilor cu rachete, informează agenţia de presă The Associated Press.

„Scopul nostru este simplu: să ne asigurăm că putem detecta şi distruge orice rachetă lansată spre Statele Unite – oriunde, oricând”, a declarat Trump cu ocazia lansării Strategiei de apărare antirachetă a SUA.

„Într-un moment în care ameninţările evoluează rapid, trebuie să fim siguri că capabilităţile noastre defensive sunt neegalate şi fără rival în lume”, a adăugat liderul american.

Deşi, Trump nu a menţionat Coreea de Nord, Rusia sau China în discursul său la Pentagon, noua strategie indică faptul că planurile pentru dezvoltarea unor sisteme antirachetă în spaţiu au drept scop să protejeze SUA împotriva ameninţărilor existente venite dinspre Coreea de Nord şi Iran, dar şi să contracareze sistemele avansate dezvoltate de Rusia şi China.

Potrivit extraselor din acest document de peste 80 de pagini distribuite presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenționează să le dezvolte pentru a proteja Statele Unite, inclusiv de noile rachete hipersonice dezvoltate de China și Rusia.
Aceste rachete, capabile să zboare cu mai mult de 5.000 km / h, de patru ori viteza sunetului și manevrabile, sunt în prezent aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Pentru a se apăra, Statele Unite doresc să le poată urmări mișcările cu ajutorul unor senzori speciali, modernizând echipamentele deja desfășurate în spațiu, spune documentul.

Pentagonul va lansa, de asemenea, un studiu privind proiectarea unui nou sistem de interceptare în spațiu, cu un nou tip de dronă care ar fi echipat cu rachete și va rămâne pe orbită permanent pentru a distruge o rachetă hipersonică ostilă în punctul său culminant în spațiu.
Noua strategie de apărare vizează și rachetele balistice dezvoltate de cele două țări pe care Statele Unite le consideră drept cele mai mari dușmani: Iranul și Coreea de Nord.

Rolul noilor avioane F-35

Pentru a se apăra împotriva rachetelor , mai puțin sofisticate decât cele ale Rusiei și Chinei, dar care amenință în mod direct aliații Statelor Unite, inclusiv Europa și Japonia, Pentagonul are o altă strategie: distrugerea acestora la lansare .

Sistemele actuale de rachete se concentrează pe distrugerea rachetelor în zbor. Vizându-le atunci când se află încă în proces de accelerare, Statele Unite ar întări apărarea aliaților lor și ar descuraja țările în cauză, se arată în document.

Una dintre opțiuni ar fi echiparea cu un nou tip de rachetă a noului avion de vânătoare invizibil F-35, care ar distruge un rachetă nord-coreeană de îndată ce a fost lansată, în eventualitatea unui conflict deschis cu regimul de la Phenian.

Pentagonul dorește, de asemenea, să echipeze dronele cu arme laser pentru a distruge rachetele balistice în faza lor de accelerare.

Statele Unite și aliații săi au și alte sisteme de apărare anti-rachetă, cum ar fi THAAD (Terminal High-Altitude Area Defense ), care este proiectat pentru a distruge rachete balistice cu rază medie sau intermediară.

Sistemul THAAD este destinat să intercepteze la orice înalțime, rachete balistice și este singurul sistem operațional capabil să ducă lupta și în zona extraatmosferică, până la o înalțime de aproximativ 90 km. Principiul de distrugere a țintei este unul cinetic, rachetele neavând la bord focos explozibil, fiind din acest punct de vedere similară SM-3, folosită de US Navy. Radarul, produs de Raytheon, este unul de tip AN/TPY-2 și poate controla lansări multiple, către ținte multiple.

Armata americană dispune și de sistemul GMD (Ground-based Midcourse Defense ) bazat pe 44 de interceptoare instalate la Fort Greely, la aproximativ 160 km de Fairbanks, în Alaska și baza aeriană Vandenberg din California.

Ground Based Midcourse Defense foloșeste propriile sisteme de radare terestre, însă este cuplat și la restul componentelor scutului antirachetă. O parte din informații vin de la componenta aeriană, navală și nu în ultimul rând de la cea spațială. Space Tracking and Surveillance System (STSS), parte a sistemului spațial al scutului antirachetă este proiectat ca o constelație de sateliți zburând pe orbită joasă, echipați cu senzori optici ce funcționează în domeniul vizibil și infraroșu și care sunt capabili să detecteze și să urmărească evoluția rachetelor balistice. STSS este singurul sistem de detecție global, fiind capabil să urmărească țintele în toate fazele traiectoriei și la orice locație geografică.

Senzorii de la bordul satelițiilor sunt capabili să detecteze, să urmărească și să identifice automat tipul rachetei, sau să realizeze o diagnoză automată cu ajutorul căreia se poate evalua gradul de pericol al lansatorului precum și performanțele de ordin dinamic din timpul zborului.
Datele sunt transmise online centrului de comandă și chiar sistemului de rachete interceptoare mărind astfel acuratețea și micșorând timpul de intervenție-un factor cheie în interceptarea unei potențiale ținte.

Noua strategie de apărare antirachetă intenționează să mărească numărul acestor interceptoare la 64 până în 2023.

Acuze între SUA și Rusia pe Traratul privind Forţele Nucleare Intermediare

SUA au criticat din nou Rusia miercuri la Bruxelles, acuzând-o că a dat „informaţii false“ despre un controversat sistem de rachete care contravine Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), informează AFP.

Subsecretarul de stat american Andrea Thompson a indicat că negocierile între ruşi şi americani marţi la Geneva „nu au făcut posibil ca lucrurile să avanseze“ şi nici nu au arătat vreun semn că Moscova se pregăteşte să se conformeze prevederilor acordului INF.

Luna trecută, Washingtonul a dat Moscovei un ultimatum de 60 de zile pentru a se conforma Tratatului INF, ameninţând în caz contrar că se va retrage din acest pact. Moscova neagă orice încălcare a tratatului, notează AFP.

„ Ruşii s-au prefăcut că sunt transparenţi … Ei continuă să se eschiveze de întrebări, continuă să dea informaţii false privind capacităţile“ noului sistem de rachete, a declarat Andrea Thompson presei după un briefing la sediul NATO din Bruxelles.

Evocând propunerile ruse – în special cea privind o „expunere statică“ a rachetelor – oficialul american a apreciat că aceasta nu va demonstra dacă noua rachetă rusească încalcă sau nu tratatul.

„Problema se referă la raza de acţiune a rachetei, iar o expunere statică nu poate să arate distanţa pe care o poate acoperi“, a adăugat responsabila americană.

SUA vor să vadă acest sistem de rachete în timpul unui test reale şi nu într-o situaţie în care armata rusă poate „controla rezultatele“, a afirmat ea.

Noul sistem de rachete în chestiune, Novator 9M729, reprezintă o rachetă terestră capabilă să transporte un focos nuclear şi are o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, încălcând astfel – potrivit NATO şi SUA – Tratatul INF.

Într-o reacţie a Moscovei, ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov, care a condus delegaţia ţării sale la discuţiile de marţi de la Geneva cu privire la viitorul Tratatului INF, a declarat că Washingtonul continuă să ofere fake news partenerilor săi din NATO, acuzând Moscova de încălcarea acordului şi că nu există „niciun fel de conţinut“ în obiecţiile SUA la adresa Rusiei.

„Nu este nimic mai mult decât o încercare de a acoperi o poziţie goală cu o glazură dulce… Vom continua să insistăm că dincolo de această glazură din zahăr nu se află nimic: niciun fel de aluat, niciun conţinut, nu există substanţă deloc. Totul este un fals“, a reacţionat Riabkov, citat de agenţia RIA Novosti.

Tratatul INF – semnat de preşedintele american Ronald Reagan şi de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov – interzice utilizarea unei serii întregi de rachete cu raze de acţiune între 500 şi 5.500 km.

La rândul său, Moscova acuză SUA că instalarea de rachete cu lansare verticală Mk-41 în dispozitivul său de apărare antirachetă din Europa, inclusiv în România, încalcă acest tratat, potrivit presei ruse.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat miercuri că Rusia este pregătită să lucreze pentru a „salva“ tratatul, dar după discuţiile de marţi de la Geneva partea americană a lăsat să se înţeleagă că ar putea demara procesul de ieşire din INF la 2 februarie, un proces care va dura şase luni, conform TASS.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *