Obiectivul României la summit-ul NATO de la Bruxelles

Liderii celor 29 de state membre ale NATO se reunesc , miercuri, la Bruxelles în cadrul uneia dintre cele mai importante reuniuni de după încheierea războiului rece care ar trebui să pregătească alianța pentru provocările secolului XXI.

România va fi reprezentată la summit de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului român va participa la întrunirea Consiliului Nord-Atlantic, precum şi la o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan. De asemenea, pentru prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei”, se arată într-un comunicat de presă al Președinției României.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuţii aplicate privind evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri, se mai spune în document.

De asemenea, vor fi supuse atenţiei şefilor de stat şi de guvern adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi facilitarea mobilităţii acestora în Europa”, se mai arată în comunicat.

La summitul NATO, liderii euroatlantici sunt aşteptaţi să adopte decizii formale, în baza măsurilor pregătite de miniştrii apărării luna trecută, între care amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic şi comandamete pentru logistică şi mobilitate militară la Norfolk, în SUA, respectiv la Ulm, în Germania.

De asemenea, o decizie din partea ţărilor aliate este aşteptată şi în direcţia sporirii măsurilor pentru descurajare şi apărare colectivă, prin adoptarea unui plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene şi 30 de nave de luptă vor putea fi desfăşurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Aceste dispozitive militare de luptă ar trebui să fie gata până în anul 2020.

Noua structură de comandă va fi consolidată cu peste 1.200 de noi membri ai personalului. Chiar dacă planul a fost adoptat în principal de către miniştrii apărării din cadrul NATO, elementele importante, cum ar fi contribuţiile specifice fiecărui aliat, urmează a fi negociate. România îşi doreşte să găzduiască unul din noile comandamente NATO.

De asemenea, NATO şi Uniunea Europeană vor semna o nouă declaraţie comună, cele două organizaţii declanşând deja planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilităţii militare în Europa. UE a prezentat deja un plan de investiţii în acest sens, în vreme ce NATO a transmis solicitările sale către UE şi a insistat asupra coerenţei acestor eforturi. De asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, se aşteaptă ca Alianţa să decidă şi lansarea negocierilor oficiale pentru primirea Macedoniei în Alianţă.

Recent s-a discutat la Colegiul Naval de la Newport, despre „strategia porcului spinos“. Este strategia care se bazează pe trei ipoteze. Prima: geografia Mării Negre şi a celor două strâmtori, Bosfor şi Dardanele, abilitatea statelor din zonă sprijinite de NATO de a opri şi înfrânge o potenţială agresiune sau un atac, inclusiv contracararea măsurilor active ale Federaţiei Ruse şi, a treia, asigurarea de către NATO a unor măsuri de descurajare şi reasigurare pentru a reduce escaladarea ameninţărilor.

În esenţă, această strategie este o variantă a strategiei A2/AD, cum o numesc militarii, aceea de interzicere a accesului care include contracararea măsurilor active ruseşti, a războiului informaţional, a celui electronic etc. România se transformă , potrivit analistului militar Alexandu Grumaz, citat de Radio România Actualități, într-o zonă în care vor fi poziţionate elemente, inclusiv baterii Patriot aduse din Europa, pentru perioade timp scurte, pentru a face exerciţii de antrenament în această zonă şi a constitui o contracarare a Rusiei dinspre Crimeea.

Analistul spune că între cele două zone, va exista un „no man’s land“, ceea ce înseamnă că „ acolo nu se va putea lupta decât cu sacrificii foarte mari, pentru că nu ai comunicaţii, nu ai absolut nimic“.

Una din problemele care se va discuta la summitul NATO este intensificarea exerciţiilor în Marea Baltică, Marea Neagră, și exerciţii la nivelul întregii forţe de reacţie a NATO , 40.000 de militari. De asemenea despre testarea forţei vârfului de lance aliate de 4.000 de militari. Aliații vor mai aborda cererea Statele Unite de consolidare a procesului decizional civil militar. Analiștii spun că viteza de derulare a unui război hibrid în ziua de astăzi este foarte mare şi atunci dacă decizia nu poate să fie luată în timp real, în pas cu derularea ostilităţilor, atunci aproape că nu mai contează, birocraţia te poate înfrânge înaintea inamicului.

Imprevizibilul Trump

Principala incertitudine a summitului o reprezintă tonul folosit de Trump, un mare apărător al sloganului său „America, în primul rând” pentru a-şi readuce la ordine aliații, iar o altă incertitudine o reprezintă gradul său de recunoaștere a Uniunii Europene.

La finalul lunii iunie, Trump a trimis o scrisoare unui număr de nouă state membre ale Alianţei, printre care Germania, Canada şi Norvegia, în care le somează să-şi respecte angajamentul ca până în 2024 să treacă la alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Luni, cu o zi înainte de plecarea la summitul NATO de la Bruxelles, preşedintele american a criticat din nou ţările aliate, reluându-şi solicitarea ca acestea să îşi majoreze cheltuielile militare.

„Statele Unite cheltuie cu mult mai mult pentru NATO decât oricare altă ţară. Nu este nici corect, nici acceptabil“, a scris Trump pe Twitter. „Chiar dacă aceste ţări şi-au sporit contribuţiile de când am devenit preşedintele, ele trebuie să facă mai mult“, a adăugat Trump. Numai opt din cele 29 de state NATO onorează ţinta celor două procente din PIB pentru apărare: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, România, Polonia şi cele trei state baltice.

Împărţirea poverii cheltuielilor pentru apărare ale NATO între statele sale membre va fi unul dintre principalele subiecte pe agenda summitului din 11-12 iulie, a confirmat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cărui ţară, Norvegia, este una dintre cele mai criticate de către liderul de la Casa Albă.

Tusk către Trump: Preţuiţi-vă mai mult aliaţii

În acest context, președintele Consiliului European, Donald Tusk , a transmis liderului American că SUA ar trebui să preţuiască Europa ca pe cel mai apropiat aliat al său.

„Dragă America, preţuieşte-ţi aliaţii, la urma urmei nu ai atât de mulţi“’, a spus Tusk, fost premier polonez, după semnarea unui acord de cooperare între Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. „Şi dragă Europa, cheltuieşte mai mult pentru apărarea ta pentru că toată lumea se aşteaptă ca un aliat să fie bine pregătit şi echipat (…) Banii sunt importanţi, dar solidaritatea reală ar trebui să fie mult mai important“’, a afirmat Tusk, potrivit unei declaraţii pentru presă.

Tusk a încercat, de asemenea, să respingă argumentul potrivit căruia doar SUA protejează Europa, menţionând că Europa a fost prima care a răspuns la scară largă atunci când SUA au fost atacate pe 11 septembrie 2001 şi a pierdut 870 soldaţi în războiul din Afganistan.

„Stimate domnule preşedinte, vă rog să vă amintiţi de acest lucru mâine (miercuri – n.r.) când ne întâlnim la summitul NATO, dar mai ales când vă întâlniţi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Helsinki. Merită întotdeauna să ştii cine este prietenul tău strategic şi cine reprezintă o problemă strategic“, a spus Tusk.

Analiștii spun că în ciuda retoricii amenințătoare a lui Donald Trump pentru ca aliații să aloce 2% din PIB pentru armată, el a crescut fondurile pentru apărarea Europei, care facilitează nu numai prezenţa SUA în Europa, dar şi prezenţa SUA pe flancul estic. Flancul va fi întărit cu încă o brigadă blindată.
În plus, se se fac investiţii pentru modernizarea aerodromurilor și aeroporturilor militare din flancul estic, în structuri de depozitare, comandamente de logistică, pentru sprijinirea forţelor din flancul estic, şi toţi banii vin de la Washington.

Sfaturile a 16 foști miniștri de externe pentru liderul american

Fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright şi alţi 15 foşti miniştri de externe din întreaga lume i-au cerut preşedintelui american Donald Trump să-şi consolideze „relaţia pe cale de deteriorare“ cu aliaţii occidentali, avertizându-l totodată că ar fi o „greşeală gravă” să ignore ameninţarea reprezentată de Rusia lui Vladimir Putin, a consemnat portalul Politico.

Într-o scrisoare trimisă luni preşedintelui american, cei 16 diplomaţi veterani – între care şi fostul ministru român de externe Mircea Geoană – îi adresează acestuia şi laude, afirmând, de exemplu, că trebuie să i se recunoască meritul de a stimula alte state din NATO să-şi majoreze cheltuielile de apărare.

În Europa atmosfera este una „atât de teamă, cât şi de confuzie”, a declarat pentru Politico Madeleine Albright, şefa diplomaţiei americane în timpul administraţiei lui Bill Clinton. „De foarte mult timp nu am mai văzut o asemenea îngrijorare în legătură cu ce se întâmplă şi incertitudine cu privire la poziţia SUA”.

Kremlin: NATO un „produs al Războiului Rece“

Kremlinul a denunţat marţi NATO drept un ”produs al Războiului Rece” al cărui scop este ”confruntarea” cu Rusia şi a dat asigurări că nu vrea să se amestece în summitul Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles, relatează Reuters.

”Aceste diferende nu sunt treaba noastră. Relaţia noastră cu NATO este perfect cunoscută”, a declarat pentru presă un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

”Această Alianţă este un produs al Războiului Rece şi al confruntării din acea epocă. Ea a fost formată în scopul şi în numele confruntării”, a denunţat el.
”Tot ceea ce face ea pe termen lung – să avanseze către frontierele noastre, să-şi dezvolte infrastructura militară către frontierele noastre – confirmă de fiecare dată esenţa acestei alianţe”, a insistat el.

Rusia păstrează, în pofida acestui lucru, ”contacte destul de modeste” cu NATO, a adăugat el. Moscova consideră orice extindere a NATO la frontierele sale un semn de agresiune care o vizează şi o voinţă de a o încercui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *