Parlamentul din Venezuela cere sprijinul comunităţii internaţionale în fața abuzurilor regimului Maduro

Parlamentul venezuelean, singura instituţie aflată sub controlul opoziţiei față de preşedintele Nicolas Maduro, a cerut joi sprijinul comunităţii internaţionale căreia i-a cerut să nu recunoască mandatul de arestare decis de Curtea Supremă din Venezuela împotriva liderului opoziţiei, Julio Borges, aflat în exil în Columbia, relatează AFP.

Parlamentul a afirmat într-un comunicat că măsura împotriva lui Julio Borges „este de natură politică şi nu ar trebui recunoscută de o instanţă străină”.

Curtea Supremă din Venezuela a ordonat miercuri „arestarea imediată” a fostului preşedinte al Parlamentului pentru presupus complot în vederea asasinării preşedintelui Nicolas Maduro într-un atac cu drone cu explozibil şi a lansat procedura pentru judecarea lui Borges.

Opozantul venezuelean în exil Julio Borges a calificat drept farsă atentatul care, potrivit preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost întreprins împotriva sa sâmbăta trecută la Caracas.

În afară de Borges, Maduro a acuzat de implicare în ‘atentat’ un deputat al opoziţiei venezuelene, Juan Requesens, 29 de ani, care a fost arestat marţi. Parlamentul a cerut „eliberarea sa imediată”.

Potrivit procurorului, în total 19 persoane ar avea „legătură directă” cu acest „atentat” care, conform guvernului, a fost organizat dintr-o fermă din Chinacota, în Columbia, de indivizi care au primit 50 de milioane de dolari.

Procuratura a citat doi presupuşi ”finanţatori” ai atacului, şi anume Rayder Ruso Marquez şi un colonel în retragere, Oswaldo Valentin Garcia, care se află în prezent în Columbia, dar şi o a treia persoană, Osman Delgado Tabosky, a cărei extrădare a cerut-o Statelor Unite.

Nicolas Maduro a acuzat încă de sâmbătă opoziţia venezueleană şi pe fostul preşedinte columbian Juan Manuel Santos că se află în spatele acestui atac, cu fonduri provenind din Statele Unite.

Bogota şi Washingtonul au negat orice implicare, iar opoziţia denunţă un ”montaj”. Uniunea Europeană (UE) a reclamat joi o ”anchetă exhaustrivă şi transparentă (…) în vederea stabilirii faptelor, cu respectarea deplină a statului de drept şi drepturilor omului”, exprimându-şi regretul faţă de faptul că ”ultimele evenimente au agravat şi mai mult tensiunile în Venezuela”.

ulio Borges s-a declarat ”în securitate” în exilul său în Columbia, apreciind că mandatul de arestare emis pe numele său la Caracas nu există ”în mod legal”.

Adunarea Constituantă, creată cu scopul de a neutraliza Parlamentul, le-a ridicat imunitatea deputaţilor vizaţi în urmăriri.

Juan Requesens a fost arestat marţi seara de către membri ai poliţiei secrete.

”Fără vreun mandat de arestare, ei au venit la reşedinţă şi l-au luat cu forţa”, le-a declarat unor jurnalişti tatăl deputatului. Unii apropiaţi şi membri ai familiei sale s-au dus în faţa sediului serviciilor de informaţii, suspectând că acesta este reţinut acolo.

”Este vorba despre o răpire, dispariţia forţată a unui deputat, de încălcarea imunităţii sale (…). Adunarea Constituantă, ilegitimă, neconstituţională, nu are puterea să ridice imunitatea”, a reacţionat într-o conferinţă de presă, miercuri, vicepreşedintele Parlamentului Alfonso Marquina.
Potrivit Constituţiei venezuelene, numai Parlamentul poate ridica imunitatea membrilor săi, la cererea Curţii Supreme. Însă, în practică, Adunarea Constituantă – nerecunoscută de o mare parte a comunităţii internaţionale – şi-a arogat puterile acestuia.

Scrutinul de la 20 mai, în care Nicolas Maduro a fost reales, a fost salutat de Rusia, dar respins de numeroase ţări occidentale, care au impus sancţiuni economice, iar unele dintre ele nu-şi ascund voinţa de a-l vedea pe Maduro plecând de la putere.

”Este momentul ca ţările din regiune care se confruntă cu migraţii, care suferă din cauza migraţiilor, să-l condamne pe Maduro şi să-i spună că a venit timpul să plece”, a declarat ambasadoarea Statelor Unite la ONU Nikki Haley, într-o vizită la frontiera dintre Columbia şi Venezuela.

Ecuadorul a decretat miercuri starea de alertă în provinciile limitrofe Perului şi Combiei, din cauza unui aflux tot mai mare de migranţi venezueleni, care atinge 4.200 de persoane pe zi.

Venezuelenii, sufocaţi de criza economică, suferă de penurii care afectează produse de primă necesitate – medicamente şi produse alimentare. Inflaţia ar putea să atingă 1.000.000% la sfârşitul lui 2018, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), iar PIB-ul ar urma să se contracte cu 18%.