Parlamentul European a aprobat declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei prin activarea articolului 7

Parlamentul European a aprobat, miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, din cauza încălcării normelor Uniunii Europene, Guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE.

Rezoluția a primit 448 de voturi pentru şi 197 împotrivă. Pentru ca propunerea să fie adoptată, a fost nevoie să fie susţinută de o majoritate absolută a eurodeputaţilor, adică 376 de voturi pentru şi două treimi din voturile exprimate.

Este prima dată când Parlamentul solicită Consiliului UE să ia măsuri împotriva unui stat membru pentru a preveni o ameninţare sistemică la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii. Aceste valori, care sunt consacrate în Articolul 2 al Tratatului UE şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale ale UE, includ respectul pentru democraţie, egalitate, statul de drept şi drepturile omului.

Membrii Parlamentului European au cerut statelor UE să iniţieze procedura prevăzută în Articolul 7, alineatul 1 al Tratatului UE, observând că, deşi autorităţile din Ungaria şi-au arătat disponibilitatea de a discuta despre legalitatea oricăror măsuri, acestea nu au abordat situaţiile în cauză şi “rămân multe îngrijorări”. Deputaţii subliniază că aceasta este etapa preventivă a procedurii, pregătind un dialog cu statul respectiv şi „încercând să evite posibile sancţiuni”.

Parlamentul reaminteşte că aderarea Ungariei la UE a fost “un act voluntar bazat pe o decizie suverană, în urma unui consens politic larg” şi subliniază că oricare dintre guvernele Ungariei are datoria de a elimina riscul unei încălcări grave a valorilor UE.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de:

• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral,
• independenţa judiciară,
• corupţia şi conflictele de interese,
• protecţia datelor personale,
• libertatea de exprimare,
• libertatea academică,
• liberatatea de religie,
• libertatea de asociere,
• dreptul la tratament egal,
• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,
• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor,
• drepturile economice şi sociale.

Următoarele etape

Propunerea pentru o decizie a Consiliului va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.

Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

În decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene adoptarea unei decizii similare în cazul Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

MAE ungar consideră decizia o „răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că decizia Parlamentului European de a începe procedura represivă faţă de Ungaria este o „răzbunare meschină” a politicienilor pro-imigraţie şi că Ungaria va contesta hotărârea, citează Reuters.

Szijjarto a adăugat că Ungaria va căuta căi legale de a contesta decizia, deoarece abţinerile nu au fost luate în considerare, iar asta, a afirmat el, schimbă rezultatul votului.

„Astăzi, decizia Parlamentului European nu a fost altceva decât o răzbunare meschină a politicienilor pro-imigraţie faţă de Ungaria. Decizia a fost luată într-un mod fraudulos şi contrar regulilor relevante ale tratatelor europene”, a declarat el.

Moţiunea urmează să fie aprobată de liderii celor 28 de state membre UE. Este nevoie de un vot unanim pentru ca Ungaria să nu mai aibă drept de vot, iar o astfel de decizie ar fi, cel mai probabil, blocată de Polonia, aflată într-o situaţie similară.

Articolul 7 din Tratatul UE reprezintă cea mai radicală sancţionare ce poate fi impusă unui stat membru. Activarea lui poate duce la suspendarea anumitor drepturi ale statului membru în cauză, în special, al dreptului său de vot în Consiliul