Praga. Scriitoarea laureată cu Nobel Herta Müller a denunţat „deriva” dictatorială din Turcia
Herta Müller, laureată cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2009, a denunţat, sâmbătă, la Praga, în cadrul Târgului „Lumea Cărţii” care se va închide duminică, deriva dictatorială care, în opinia sa, are loc în Turcia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan.
În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Cinematograful Lucerna, la care a participat şi premiatul cu Nobel peruanul Mario Vargas Llosa, scriitoarea germană a constatat că tema dictaturilor este „din păcate” o temă recurentă în opera sa şi a dat exemplul Turciei ca un caz actual.
„Dictaturile continuă să existe, au caracter permanent şi sunt din ce în ce mai multe. Este şi exemplul Turciei, o dictatură perfectă. Din această cauză oamenii sunt tot mai interesaţi de această temă”, a spus scriitoarea, citată de agenția EFE, preluată de news.ro
Pentru Müller, actualii lideri turci, între care l-a menţionat pe preşedintele Erdogan, sunt responsabili de manipularea alegerilor şi de încălcarea drepturilor omului, cu dorinţa de a rămâne în continuare la putere pentru că „le este teamă de justiţie”.
„Nu vor să se expună, pentru că ar intra la puşcărie. Dar închisoarea este doar pentru ceilalţi”, a explicat Herta Müller, care în 2017 s-a alăturat unei petiţii a intelectualilor şi artiştilor în favoarea unei justiţii drepte şi a eliberării jurnalistului germano-turc Deniz Yucel care a fost închis în Turcia sub acuzarea de propagandă teroristă.
Müller a vorbit şi despre actuala creştere a ultranaţionalismului în Europa Centrală, în Polonia şi Ungaria, şi a explicat acest fapt în contextul spritului dictaturilor, considerând că presupune un „regres”.
„Am regresat. Din nou fantomele dictaturii revin. Oamni care aspiră la lucruri pe care credeam că le-am depăşit”, a afirmat autoarea cărţilor „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” şi „Animalul inimii”.
Herta Müller a făcut referire la premierul polonez ultraconservator Jaroslaw Kaczynski ca exemplu de politician ce răspunde la profilul de dictator, asemănându-l cu „un dictator sovietic” sau „un sovietic antisovietic” care nu îşi dă seama”.
Născută în România în 1953 ca parte a minorităţii gemane, Müllera descris în multe opere represiunea regimului Ceauşescu şi deportătile sovietice de după cel de-Al Doilea Război Mondial pe care familia sa le-a suferit.