Președintele sârb la Moscova pentru a cere sprijin lui Putin în problema Kosovo

Preşedintele sârb Aleksandar Vucici se află la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin . Șeful statului sârb a declarat că îi va cere liderului de la Kremlin „susţinere politică concretă“ în problema privind Kosovo, scrie publicaţia The Balkan News.

„Consider că vom primi acest lucru de la preşedintele Putin, aşa cum s-a întâmplat în ocaziile anterioare“, a declarat Vucici când a fost întrebat dacă Kosovo se află pe agenda întâlnirii. Întrebat de jurnaliști dacă Belgradul intenționează să solicite asistență militară de la Moscova, președintele sârb a răspuns negativ. „Nu vreau conflicte militare mari pe teritoriul Serbiei”, a spus el. Problema furnizării asistenței militare după incidentul din jurul centralei hidroelectrice a fost calificată la Kremlin prematură.

Situația a devenit periculoasă în nordul Kosovo, unde săptămâna trecută forțele speciale din Priștina au încercat să ocupe rezervorul și stația hidroelectrică Gazivod. Ca răspuns, armata sârbă este în alertă. Centrala hidroelectrică Gazivod, construită în anii 1970, este considerată cea mai mare nu numai din Balcani, ci și din întreaga Europă. Un rezervor de peste douăzeci de kilometri lungime este conectat la râul Ibar din nordul Kosovo. Din punct de vedere istoric, Gazivod a furnizat electricitate regiunilor nordice și sud-vestice ale Serbiei.

După proclamarea independenței provinciei Kosovo în anul 2008, instalația hidroelectrică a devenit parte a noii republici, dar din moment ce făcea parte din sistemul energetic sârb unificat, Belgradul și-a păstrat controlul. Astăzi, municipalitățile din nordul Kosovo, unde trăiesc în special sârbi, depind de aceste surse de energie electrică. Controlul asupra rezervorului și a centralei hidroelectrice rămâne, deja timp de zece ani, o problemă foarte sensibilă pentru Serbia.

În acordurile de la Bruxelles, care în urmă cu șapte ani au pus bazele dialogului dintre Belgrad și Pristina, o secțiune specială este dedicată acestor instalații energetice. Se stipulează că stația hidroenergetică se află în Kosovo, dar este controlată de municipalitățile sârbe. De fapt, aceasta înseamnă că Belgradul este încă angajat în distribuția energiei electrice de la Gazivod. Acest lucru provoacă nemulțumirea kosovarilor, care nu își ascund dorința de a prelua controlul. Acum o lună, Belgradul și Pristina se pregăteau să facă o înțelegere privind „corecția frontierelor”.

Aceasta consta în faptul că nordul Kosovo locuit de sârbi trece sub controlul Serbiei, iar Pristina primește în schimb teritoriile sârbe Presevo și Bujanovac, în cea mai mare parte locuite de albanezi. Locuitorii ambelor republici au criticat acordul. Sârbii au apelat la faptul că transferul provinciilor din sud ar priva Belgradul de control asupra autostrăzii „Coridorul 10”, singurul drum dintre Serbia, Macedonia și Grecia. Kosovarii nu doresc să dea Gazivod, care alimentează bugetul țării cu cinci până la șapte milioane de euro pe an. În plus, Pristina intenționează să extindă furnizarea de energie electrică de la hidrocentrală nu numai în nord, ci și în alte provincii din Kosovo.

Vucici și-a exprimat recunoștința față de Putin pentru poziția acestuia „în apărarea dreptului internațional și a intereselor naționale și de stat vitale ale Republicii Serbia”. Situația din Balcanii de Vest — foarte dificilă, și Serbia, ca țară, se confruntă cu multe provocări zilnic, și indiferent de dorința noastră de a ajunge la un compromis și pentru a menține pacea și stabilitatea, suntem foarte departe de orice soluție la problema Kosovo și Metohija”, — a spus Vucici. El a subliniat intenția Serbiei este de a menține neutralitatea militară.

Preşedintele sârb a comentat de asemenea rezultatul referendumul privind schimbarea denumirii Macedoniei, în cadrul căruia a fost înregistrată o prezenţă scăzută. Acesta a afirmat că Uniunea Europeană şi NATO ar trebui să „arate mai mult respect pentru naţiunile mici şi să încerce să înţeleagă ce se întâmplă“.

SUA și UE ignoră Berlinul și sprijină „corectarea frontierei“ dintre Serbia și Kosovo

În ceea ce privește susținerea „schimbului de teritorii“, „SUA și Uniunea Europeană și-au apropiat pozițiile pentru a sprijini corectarea frontierei dintre Kosovo și Serbia, ignorând poziția Germaniei“ , scrie cotidianul american „The Wall Street Journal“, invocând un document confidențial de la Bruxelles, potrivit Rador.

„Liderii SUA și UE și-au apropiat pozițiile, în planul potrivit căruia cele două state balcanice și-ar stabili frontiera comună pe criterii etnice, izolând Germania, care respinge o astfel de soluție“ – comentează WSJ, adăugând că documentul citat aparține Serviciului Europen de Acțiune Externă și are obiectivul de a rezolva diferendul de decenii dintre Belgrad și Pristina.

UE își exprimă sprijinul pentru planul comun al celor două părți, pe care îl sprijină și administrația Donald Trump, astfel încât Kosovo să dobândească statalitate deplină. În document se avertizează că în caz contrar Kosovo ar deveni un teren fertil pentru conflicte, criminalitate și radicalizare islamică. Wall Street Journal observă că documentul demonstrează că Serviciul European de Acțiune Externă a acceptat argumentele Washingtonului și a respins argumentele Germaniei.