Prezidențialele din Ucraina. Moscova își pune toate speranțele în Volodimir Zelenski

În Ucraina, după primul tur de scrutin prezidențial, în frunte se află un star de televiziune specializat în comedie: Vladimir Zelenski care a primit peste 30% din voturi, potrivit rezulalatelor parțiale. El a primit aproape de două ori mai multe voturi decât actualul şef al statului Petro Poroşenko (16% ) a cărui realegere este pusă serios sub semnul întrebării, cu trei săptămâni înaintea votului decisiv din turul doi. Rezultatul este un eşec usturător pentru Poroşenko care în urmă cu cinci ani câştigase clar încă din primul tur.

El a plătit pentru că a eșuat să implementeze multe din reformele anunţate. Unele bat pasul pe loc, precum combaterea corupţiei, nu a reuşit nici să pună capăt războiului cu Rusia în regiunea Donbas. Şi, cel mai grav: standardul de viaţă este în Ucraina unul din cele mai scăzute din Europa. Le merge bine ca şi înainte bogaţilor oameni de afaceri ucraineni, aşa-numiţii oligarhi. Poroşenko le-a asigurat spatele, el fiind la rândul său unul dintre ei. Zelenski e suspectat că ar avea o alianță cu controversatul oligar Igor Kolomoiski, care deține postul de televiziune 1+1 unde Zelenski își prezintă show-urile și filmele.

Un război între moguli cu televiziuni

Poroșenko acuză canalul de televiziune 1+1 că ar transmite „minciuni sistematice“ și „dezinformare“ despre el. Războiul dintre cei doi a început în martie 2015 când Poroşenko l-a demis pe Kolomoiski din funcția de guvernator în Dnipropetrovsk. Inițial fuseseră aliaţi, dar conflictul dintre ei a început în legătură cu controlul asupra a două companii de stat din domeniul energetic – UkrTransNafta și Urknafta. Când guvernul de la Kiev a încercat să îl demită din vârful administrației UkrTransNafta, Kolomoiski a luat cu asalt, cu trupele sale particulare, biroul din Kiev al companiei, blocând întreaga activitate.

Apoi Kolomoiski a mai primit o lovitură. PrivatBank, cea mai mare bancă a Ucrainei, pe care o deținea, a fost naționalizată în 2016 pe fondul unor acuzații de fraudă masivă. Banca centrală a Ucrainei a luat decizia de a naționaliza PrivatBank la sfârșitul anului 2016, spunând că această măsură a fost necesară pentru a proteja circa 20 de milioane de clienți și pentru a „menține stabilitatea financiară în țară”.

Poroșenko a dat în judecată postul de televiziune al lui Kolomoiski, dar conducerea postului a numit procesul pentru defăimare intentat de Poroșenko o „manevră de relații publice” pentru supraviețuire politică. Kolomoiski a calificat acuzațiile lui Poroșenko „fără fond” și a spus că „orice fapt care a fost citat în investigațiile jurnalistice este susținut de dovezi și martori”.

El a lansat însă împotriva lui Poroșenko acuzații de defăimare similare, întrucât Poroșenko este proprietarul Canalului 5, ale cărui programe de știri sunt foarte critice față de Kolomoiski și Zelenski. În Ucraina, ca și în România sau Republica Moldova, televiziunile rămân principala sursă de informații pentru populație, în ciuda avântului mai recent al internetului. În afară de procesele și acuzațiile lui Poroșenko, 1 + 1 e cercetat și pentru grila sa de programare din 30 martie, cu o zi înainte de alegeri.

În conformitate cu legea ucraineană, ziua de dinainte de orice alegeri ar trebui să fie o „zi de tăcere”, fără mesaje electorale. Dar programul de sâmbătă al 1 + 1 a inclus cel puțin două episoade din emisiunea de comedie a lui Zelenski și un documentar despre președintele SUA, Ronald Reagan, unde textul este citit de același Zelenski. Criticii afirmă că programele de sâmbătă vizează în mod clar promovarea campaniei lui Zelenski și că au încalcă legea „zilei de tăcere”.

Analiștii se așteaptă la atacuri dure din partea ambelor tabere până pe 21 aprilie când va avea loc turul doi. Mulți spun că acest prim tur de scrutin a fost unul de protest și că nu a fost un vot decisive, iar Zelenski a profitat de situaţie în primă instanţă. În al doilea tur însă, alegătorii se vor gândi mai bine înainte de a-şi exprima opţiunea de vot. Și asta entru că, în pofida dezamăgirii privindu-l pe Poroşenko, numeroşi cetăţeni se întreabă cum se va descurca de fapt Zelenski ca preşedinte al ţării.

Programul său politic este total nebulos. În campania electorală, Zelenski a rămas mai degrabă în continuare în postura de comediant. Nu a acordat interviuri, nu s-a prezentat la dezbaterile politice. În schimb, a vizitat oraş după oraş cu trupa sa de cabaret. Satiră în loc de politică. În orice caz Poroșenko pleacă cu un handicap mare, iar ucrainenii se află în faţa unei decizii dificile: să îl aleagă pe actualul preşedinte, care i-a dezamăgit sau să opteze pentru rivalul său, ale cărui obiective politice sunt însă aproape necunoscute?

Speranțele Moscovei

Succesul electoral al lui Zelenski este primit cu speranță și la Moscova , nu dor pentru că acesta se pronunță pentru un dialog cu Rusia și pentru că-i împărtășește codurile cultural, scrie AFP.

Unii observatori consideră că autoritățile ruse ar primi favorabil alegerea acestui novice în politică care ar putea face greșeli, validând teoria Moscovei despre o Ucraina haotică, după ce i-a întors spatele.

Dincolo de calcule politice cinice Volodimir Zelenski este pentru ruși personalitate promițătoare în primul rând, după cinci ani de criză între Moscova și Kiev. „În sfârșit, un aer proaspătă în mlaștina Ucrainei”, spune Ruslan Ciuiev, un om de știință de 23 de ani. „Vorbește rusă, este amuzant și nu este corupt … pentru moment”, spune acesta.

„El este mai puțin anti-rus, este tânăr, dinamic, nu este cel mai rău dintre candidații ucraineni”, a declarat pentru AFP Maxim Vorobiev, avocat, de 38 de ani. Favorabil menținerii unui curs pro-vestic, actorul consideră că este inevitabil să se discute cu Moscova despre conflictul din estul separatist al Ucrainei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că Moscova este pregătită să explice oricărui ucrainean că nu ocupă niciun teritoriu din Ucraina, după ce candidatul prezidenţial ucrainean Vladimir Zelenski a afirmat că intenţionează să solicite Rusiei să înapoieze teritoriile ocupate.

„Suntem gata explicăm oricărui cetăţean ucrainean că Rusia nu ocupă teritorii ucrainene”, a declarat oficialul de la Kremlin, adăugând că autoproclamatele republici din estul Ucrainei au fost „îndepărtate de chiar Ucraina şi ceea ce se întâmplă acolo este rezultatul politicii duse de conducerea ucraineană”.

În ceea ce priveşte fost regiune ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014, Peskov a declarat că această chestiune „este închisă şi pentru totdeauna”, adăugând că termeni precum ocupaţie sau anexare nu se aplică în cazul acestei regiuni.

Actorul de comedie Vladimir Zelenski, care potrivit rezultatelor parţiale se clasează pe loc întâi în urma primului tur al scrutinului prezidenţial din Ucraina, a declarat că intenţionează să ceară Moscovei să înapoieze teritoriile ocupate şi să plătească compensaţii pentru perioada ocupaţiei ruse, informează agenţia de ştiri Tass.

Kremlinul s-a pronunţat luni împotriva „partidului războiului” în alegerile prezidenţiale din Ucraina, vizându-l se pare pe preşedintele ucrainean în exerciţiu Petro Poroşenko, ceea ce lasă să se întrevadă preferinţa sa pentru actorul de comedie Volodmir Zelenski, candidatul care conduce în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică.

„Desigur, nu ne dorim să vedem partidul războiului la cârma Ucrainei, ci un partid care caută o reglementare progresivă şi reală a situaţiei în sud-estul Ucrainei pe baza acordurilor existente”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că este prematur să comenteze rezultatele alegerilor prezidenţiale din Ucraina.