Probleme pentru prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed ben Salman, arătat cu degetul în cazul morții jurnalistului Khashoggi

Până mai ieri, prezentat ca un reformator, imaginea prințului moștenitor Mohammed ben Salman a fost în ultima vreme grav afectată de decizii controversate. Dar indiciile care duc la el în privința asasinării brutale a jurnalistului saudit dizident, Jamal Khashoggi, vor fi greu de demontat. Confruntat cu amploarea luată de dispariţia misterioasă a jurnalistului Jamal Khashoggi, regele Salman s-a simţit obligat să intervină peste prinţul moştenitor, scrie Reuters, citând cinci surse apropiate familiei regale a Arabiei Saudite.

La 11 octombrie, regele a decis să-l trimită la Istanbul pe cel mai apropiat consilier al său, prinţul Khalid bin Faisal Al Saud, guvernatorul de la Mecca, într-o încercare de dezamorsare a crizei cu autorităţile turce legate de cazul Khashoggi, în contextul în care acuzaţiile se înmulţesc la adresa fiului său preferat, prinţul moştenitor Mohammad bin Salman, suspectat că a ordonat asasinarea jurnalistului.

În cursul vizitei lui Khalid, Arabia Saudită şi Turcia au convenit să efectueze o anchetă comună în dispariţia lui Jamal Khashoggi, care a fost văzut ultima dată la 2 octombrie intrând în Consulatul saudit de la Istanbul. Regele Salman a transmis apoi Parchetului General Saudit să deschidă o anchetă în acest caz.

Regele, în vârstă de 82 de ani, a preluat frâiele acestei situaţii, precizează pentru Reuters un om de afaceri saudit cu legături stânse în familia regală de la Riad. „Prinţul Khalid nu a fost ales la întâmplare pentru misiunea la Istanbul, el fiind braţul său drept, un consilier fidel şi o persoană cu relaţii solide de amiciţie cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan“, subliniază o sursă.

„Chiar dacă MbS (porecla prinţului moştenitor, n. red.) a vrut să ţină regatul la distanţă de această afacere, la un moment dat nu a mai fost posibil. Toate televiziunile saudite şi arabe vorbeau de dispariţia lui Khashoggi“, spune altă sursă.„Regele a început să pună întrebări consilierilor şi fiului său. Când a luat aspectul unei crize internaţionale, MbS a vorbit cu el şi i-a cerut să intervină“, precizează sursa citată.

Intervenţia personală a suveranului ilustrează îndoielile apărute la curte în privinţa activităţii prinţului moştenitor şi a capacităţii sale de a guverna, estimează sursele interogate de Reuters.

Până la intervenţia regelui, autorităţile saudite erau sfidătoare, respingând categoric toate acuzaţiile şi ameninţând cu sancţiuni, în special în tranzacţiile cu petrol.„Aceste reacţii şi ameninţări veneau de la prinţul moştenitor. Dar acum regele gestionează personal dosarul şi tonul s-a schimbat“, afirmă omul de afaceri chestionat de Reuters.„Regele trăia într-o bulă. Consilierii săi au început să-l avertizeze asupra riscului că prinţul moştenitor ar putea scăpa de control şi i-au spus să deschidă ochii la tot ce se întâmplă“, adaugă el.

Cele două fețe ale prințului moștenitor Mohammed bin Salman

Moartea jurnalistului Jamal Khashoggi a adus din nou în prim-plan metodele brutale ale prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman,. Războiul din Yemen, embargoul împotriva Qatarului, represiunea internă, falsa demisie a premierului libanez Saad Hariri, dispariția jurnalistului dizident Jamal Khashoggi … La prima vedere calculele proaste ale celui mai puternic om din Arabia Saudită, prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MBS ), pare să se înmulțească. Descris ca impulsiv și cu o statură impunătoare, prințului care îi place să se prezinte drept un reformator, dar plătește rezultatele unei metode de guvernare brutale și controversate, suțin observatori ai monarhiei saudite.

Cel mai recent exemplu este dispariția suspectă a celebrului editorialist saudit Jamal Khashoggi, care a intrat la consulatul țării sale din Istanbul, pe 2 octombrie, fără a mai ieși vreodată, după cum susține logodnica sa și poliția turcă.

Din iunie 2017 când Mohammed ben Salman a primit titlul de prinț moștenitor al Arabiei Saudite, se înmulțesc semnalele contradictorii. La 33 de ani, se prezenta ca un șef de stat modern, permițând femeilor să urce la volan spre exemplu, dar tot el este și cel care a declanșat un război devastator în Yemen, în 2015, cel care a transformat hotelul Ritz-Carlton din Riad într-o închisoare aurită și, mai recent, cel care ar fi permis arestarea în Turcia, a jurnalistului Jamal Khashoggi, în consulatul saudit de la Istanbul.

Războiul din Yemen

Conflictul din Yemen nu reține atenția presei și opiniei publice internaționale , dar a costat deja viețile a cel puțin 10.000 de persoane, ONU avertizând zilele trecute, că aici se înregistrează cea mai gravă criză umanitară din lume. Înainte de a deveni prinț moștenitor, în calitatea sa de ministru al apărării, Mohammed bin Salman a susținut intervenția armatei saudite alături de forțele guvernamentale yemenite împotriva rebelilor houthi, acuzați că susțin interesele Iranului, scrie Le Journal du Dimanche.

Un mare plan economic la orizontul anului 2030

Mohammed Ben Salman este inițiatorul unui plan de reformă numit „Vision 2030” – lansat în aprilie 2016 – care include listarea la Bursă a unei părți din gigantul petrolier saudit Aramco și realizarea unei serii de mega-proiecte, precum un oraș dedicat divertismentului la Riad. Reformele societății saudite însoțesc acest plan economic: Mohammed ben Salman a anunțat în același timp, o diminuare a puterilor poliției religioase, „Mutawa”, un gest perceput ca un nou semn al liberalizării țării.

O criză deschisă de peste un an cu Qatarul

La un an de la anunțarea acestui plan reformator, Arabia Saudită a lovit din nou pe scena internațională declanșând criza din Golf. Împreună cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Egipt, Riadul acuză Qatarul că sprijină „terorismul”, dând vina pe legăturile sale cu Iranul. Qatarul a văzut cum singura sa graniță terestră este închisă, companiei aeriene naționale îi este interzisă utilizarea spațiului aerian al vecinilor săi, iar cetățenii săi sunt expulzați din țările care aplică boicotul. Potrivit lui Le Monde, Riadul a amenințat chiar că acționeză militar dacă Doha va achiziționa sistemul antirachetă rusesc S-400.

Apărarea unui islam „moderat și tolerant”

În octombrie 2017, Mohammed ben Salman susține că țara sa va reveni la un Islam „moderat și tolerant”, cuvinte neașteptate în țara în care s-au născut wahhabismului, o aripă foarte rigidă a islamului. „Nu vom mai petrece încă 30 de ani din viața noastră, adăpând idei extremiste și le vom distruge acum”. Aceste declarații au contribuit la conturarea unei imagini bune de reformator a prințului în afara granițelor țării. Numai în acest an, prințul moștenitor saudit a fost primit în Marea Britanie, unde a luat prânzul cu regina Elisabeta a II-a, în Statele Unite, unde l-a întâlnit pe Donald Trump la Casa Albă, dar și în Franța și Spania sau Rusia .

O represiune omniprezentă

Dar cu câteva zile înainte să facă aceste declarații de toleranță, Mohammed bin Salman a intensificat represiunea împotriva libertății de exprimare. În septembrie 2017, Amnesty International a dezvăluit arestarea a aproximativ 20 de fețe religioase, scriitori, jurnaliști, academicieni și activiști. „Pumnul său de fier” a fost denunțat și atunci când zeci de personalități saudite, acuzate de „corupție”, au fost închise în noiembrie anul trecut, la hotelul Ritz-Carlton din Riad, transformată într-o închisoare de lux. Timp de trei luni, mai mulți prinți și înalți oficiali au fost victime ale acestei „curățenii”. Cei mai mulți au încheiat un acord financiar pentru a-și recâștiga libertatea.

Proiecte futuriste și de divertisment

Dar Ben Salman știe cum să-și facă publicitate și să facă uitate deciziile autocratice. Astfel, în octombrie 2017, a anunțat un mega-proiect al unei zone de dezvoltare futuristă în nord-vestul țării, necesitând investiții de 500 de miliarde de dolari. Arabia Saudită are planuri mari și intenționează să investească 64 de miliarde de dolari în divertisment în proiecte pentru construirea de cinematografe și a unei clădiri pentru operă.

Cazul lui Hariri, o lovitură dură

În noiembrie 2017, izbucnește afacerea Hariri. Prințul moșteniitor este acuzat că l-ar fi reținut împotriva voinței sale, două zile, pe prim-ministrul libanez Saad Hariri, în timpul vizitei în Arabia Saudită. La 4 noiembrie, chiar și-a anunțat demisia, acuzând Hezbollahul și Iranul că dețin controlul asupra țării sale. Franța intervine în cele din ură pentru a permite eliberarea premierului libanez, care renunță la demisie odată întors acasă. Chiar dacă Arabia Saudită a dezmințit că l-ar fi reținut împotriva voinței sale pe Saad Hariri și l-ar fi forțat să demisioneze, afacerea a afectat imaginea lui Mohammed bin Salman, care a reușit până acum să-și consolideze imaginea de reformator, în ciuda unor decizii cel puțin controversate.

Distracția, mai accesibilă

În aprilie, a lansat construcția giganticului „oraș al divertismentului”. Prezentat ca echivalentul unui Disneyland, locul va avea o multitudine de atracții legate de recreere și divertisment, inclusiv parcuri tematice, facilități sportive și centre culturale. Autoritățile speră să atragă „17 milioane de vizitatori până în 2030”. Aici, din nou, o noutate într-un regat în care rigoarea religioasă nu cadrează cu distracția. În aprilie, Arabia Saudită a găzduit prima săptămână a modei, la câteva luni după ce a fost gazda unui mare festival de jazz.

Creșterea detențiilor arbitrare

Totuși, vin vești că mii de oameni sunt încă deținuți fără a avea dreptul la un proces. În mai, Human Rights Watch (HRW) a dezvăluit că, în ciuda planului de modernizare lansat în Arabia Saudită, detenția arbitrară pare să fi „crescut dramatic în ultimii ani”. „Dacă autoritățile saudite pot închide un deținut luni întregi fără inculpare, este clar că sistemul de justiție penală din Arabia Saudită este nedrept și se pare că se înrăutățește”, a spus organizația. Observatorii spun mai în glumă mai în serios că „se pare că viziunea lui Mohammed bin Salman pentru 2030 descrie mai bine durata detențiilor fără acuzație decât un orizont de timp ambițios pentru reformă”.

Mai multe drepturi pentru femei

În același timp, femeilor li s-a permis să conducă mașini, pot asista la meciuri de fotbal pe stadion sau pot începe o afacere fără consimțământul tutorelui lor. În februarie, un membru al celui mai înalt organism religios din țară chiar a spus că femeile din Arabia Saudită nu ar trebui să fie forțate să poarte ahaya în public, un veșmânt larg menit să ascundă formele. În luna mai, Arabia Saudită a adoptat și o nouă lege care penalizează hărțuirea sexuală. O mișcare compromisă de arestarea în luna iunie a mai multor activiste feministe.

Legături diplomatice rupte cu Canada

Până în prezent, Canada este singura țară occidentală care a rupt relațiile diplomatice (în luna august), cu Riadul, din cauza situației drepturilor omului în Arabia Saudită. Acum afacerea Khashoggi arătă de ce cancelariiale occidentale erau foarte prudente în privința regatului saudit.

Cazul jurnalistului Khashoggi

Dacă este adevărat că prințul moștenitor știa de planul de asasinare a jurnalistului Khashoggi și reușește să dovedească că a fost făcut pentru a-l discredita pe el și reformele sale, atunci , Mohammed bin Salman va avea o mare problemă pentru a mai frecventa lideri occidentali. Deocamdată, Arabia Saudită a recunoscut sâmbătă că jurnalistul saudit Jamal Khashoggi, a cărui dispariţie pe 2 octombrie a avut un ecou global, a fost ucis în consulatul său din Istanbul.

“Discuţiile între Jamal Khashoggi şi cei cu care s-a întâlnit în consulatul regatului de la Istanbul (…) au degenerat într-o altercaţie, care a condus la decesul său”, a anunțat Parchetul din Riad. Regatul a anunţat în acelaşi timp destituirea unui înalt responsabil al serviciului de informaţii saudit, Ahmad al-Assiri, şi a unui important consilier de la curtea regală, Saud al-Qahtani.

Cei doi sunt colaboratori apropiaţi ai prinţului moştenitor Mohammed bin Salman. “Ahamd al-Assiri, vicepreşedinte al serviciului general de informaţii, a fost demis din funcţie”, a indicat agentia saudită SPA, menţionând un decret regal. Riadul a anunţat de asemenea că 18 persoane au fost arestate în cadrul anchetei saudite.

Dispariţia misterioasă a lui Khashoggi, care a intrat pe 2 octombrie în consulatul din Istanbul pentru un demers administrativ şi nu a mai reapărut, a generat o criză internaţională.

Regele Salman al Arabiei Saudite a ordonat crearea unei comisii ministeriale prezidate de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman pentru restructurarea serviciului saudit de informaţii şi “definirea precisă a puterilor” acestuia, a anunţat sâmbătă presa oficială.

Anunţul SPA ce confirmă moartea jurnalistului în consulat a venit la puţin timp după o nouă convorbire telefonică asupra cazului Khashoggi între preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi regele Salman, prima discuţie având loc duminică.Recunoaşterea morţii jurnalistului de către Riad a venit după ce administraţia Trump a transmis vineri un nou avertisment Arabiei Saudite. evocând posibile sancţiuni dacă se dovedeşte că aceasta a fost în spatele dispariţiei jurnalistului Jamal Khashoggi.După anunţul de sâmbătă dimineaţa al Riadului, Statele Unite au reacţionat rapid, dar cu prudenţă, observă AFP.

“Statele Unite iau notă de anunţul regatului Arabiei Saudite că ancheta în cazul Jamal Khashoggi avansează şi că (regatul) a întreprins acţiuni faţă de suspecţii care au fost pentru moment identificaţi”, a adăugat Sanders.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a declarat într-un comunicat “profund tulburat de confirmarea morţii” lui Khashoggi.Preşedintele american Donald Trump a declarat în timpul unei vizite în Arizona că explicaţia Riadului în cazul dispariţiei jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care a murit în interiorul consulatului saudit la Istanbul, este “credibilă“.

Ce spune un fost șef al serviciilor secrete britanice

Sir John Sawers, fostul şef al MI6, serviciile secrete britanice, a declarat că dovezile sugerează că Prinţul Mohammed bin Salman este responsabil de moartea jurnalistului Jamal Khashoggi şi că teoria conform căreia persoane din armata saudită sunt responsabile este „o ficţiune flagrantă”, scrie The Guardian. Sawers a declarat pentru BBC că analiza sa este bazată pe conversaţii avute cu surse importante din guvernul britanic şi cunoştinţele sale din serviciile secrete din Turcia.

Sawers, care a fost şeful MI6 până în 2014, a afirmat şi că prinţul a ordonat uciderea lui Khashoggi pentru că a considerat că are permisiunea SUA de a face ce îşi doreşte. „Cred că preşedintele Trump şi echipa sa se trezesc la realitate şi îşi dau seama cât de periculos este ca oamenii să acţioneze ştiind că nu există consecinţe în ceea ce priveşte relaţia lor cu SUA”, a declarat el.

„Dacă se va dovedi acest lucru şi pare foarte probabil că aşa va fi, Prinţul Mohammed a întrecut măsura iar Marea Britanie, UE şi SUA vor trebui să răspundă”, a adăugat el. Sawers a afirmat că teoria conform cărora anumite persoane din armata saudită au acţionat independent este „ficţiune care subminează respectul faţă de SUA”.

El a sugerat că tensiunile dintre Turcia şi Arabia Saudită din ultimii zece ani arată că Turcia „monitorizează cu atenţie ce se întâmplă în birourile saudite. Ar fi putut foarte bine să instaleze microfoane în consulat sau a interceptat alte dispozitive ale echipei care l-a asasinat pe Khashoggi”.