PSD joacă „rece-cald” cu Legea parteneriatului civil
La nici 24 de ore de la eşecul referendumului pentru familia tradiţională, la Teatrul Naţional, în faţa unei săli pline cu studenţi, în debutul unei dezbateri pe tema preşedinţiei UE, ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu flutură un dosar albastru şi anunţă că în el se află, gata să fie depus la Parlament peste câteva zile, un proiect de lege pentru reglementarea parteneriatului civil. Ministrul îşi asumă coordonarea unei comisii care a elaborat proiectul, fără să explice cine mai face parte din ea şi de unde a primit însărcinarea să o conducă. Rumoare în sală, asistenţa, tânără, deci mai degrabă cu convingeri progresist-liberale, e contrariată: cum adică, în timp ce miniştrii şi liderii PSD susţineau pe faţă familia tradiţională şi chemau lumea la referendum, în culise se lucra la legea parteneriatului civil, respinsă agresiv de Coliţia pentru Familie şi Biserica Ortodoxă? Cu cine joacă de fapt PSD şi cum s-a transformat, literalmente peste noapte, din iniţiator al referendumului în vârf de lance al legalizării parteneriatului între homosexuali?
Semnificații posibile
Nu e un secret că implicarea PSD în campania şi în referendumul pentru familia tradiţională a fost sancţionată de socialiştii europeni, familia din care face parte partidul lui Liviu Dragnea. Este de presupus că intervenţia intempestivă a lui Negrescu, la un eveniment pe cu totul altă temă, a fost felul în care PSD a încercat să îşi liniştească partenerii europenii, vexaţi deja suficient de scandalurile privind legile justiţiei şi prestaţiile lamentabile ale Vioricăi Dăncilă. De ce atâta grabă? Pentru că după ce referendumul a fost boicotat masiv de români, Dragnea nu mai putea invoca la Bruxelles nici măcar scuza că asta îşi doreşte poporul, nu dăm noi socoteală Europei. Pentru cât mai multă credibilitate, a fost ales pentru livrarea mesajului de damage control Victor Negrescu, ministrul din guvernul Dăncilă cu cele mai bune conexiuni în rândul socialiştilor europeni, poate singurul care nu a apucat să se compromită cu poziţionări agresive şi antieuropene, precum europarlamentarii PSD, transformaţi în avocaţi ai lui Liviu Dragnea. Apropiaţii lui Negrescu îl descriu pe acesta ca pe un tip foarte ambiţios, dar servil faţă de şefii de partid. Deci e aproape exclus ca intervenţia pe tema parteneriatului civil să fi fost exclusiv iniţiativa sa şi să nu fi avut binecuvântarea lui Liviu Dragnea, mai ales că angaja şi parlamentarii partidului.
Polițistul bun, polițistul rău
Imediat a apărut însă o problemă în planul PSD de a-şi spăla imaginea europeană: precipitarea discuţiilor despre legalizarea parteneriatului civil a reactivat imediat Biserica Ortodoxă şi Coaliţia pentru Familie, care nu îşi revin încă din frustrarea eşecului. Acestea au primit din senin justificarea pentru campania agresivă de dinaintea referendumului: ,,Vedeţi, de aceea e nevoie de revizuirea Constituţiei, pentru că nici nu s-a răcit bine referendumul şi ne trezim cu legalizarea familiilor de homosexuali. E doar primul pas, urmează să li se dea dreptul să adopte şi copii.”
În faţa acestei retorici, Liviu Dragnea face azi, previzibil, un pas înapoi. ,,Categoric îl susţin, dar nu mâine!” a declarat şeful PSD la Parlament, adresându-se de această dată publicului român, nu socialiştilor de la Bruxelles. Pentru că deşi referendumul a fost boicotat, electoratul român e totuşi conservator. Şi chiar dacă a fost împotriva restrângerii unor drepturi ale homosexualilor, asta nu înseamnă că este gata sa fie de acord cu acordarea altor drepturi. Iar alegerile se câştigă acasă, nu la Bruxelles, deci prudenţa lui Dragnea era previzibilă.
În aceste condiţii, rămâne de văzut dacă traseul legii parteneriatului civil în Parlament va fi unul normal sau unul sinuos, afectat de presiunile din partea BOR şi de populismul conservator. Cert este că ar fi păcat ca o dezbatere atât de importantă pentru o societate modernă şi europeană să fie din nou ratată din cauza oportunismului şi laşităţii politicienilor.