Raportul MCV constată clar că CSM-ul condus de Savonea este implicat în politică

CSM nu a explicat niciodată clar de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate, iar modul de funcţionare a Consiliului suscită îngrijorare cu privire la independenţa instituţională şi la autoritatea sa, se arată în raportul MCV.

„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce priveşte modificările legislative, dar chiar şi cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată şi intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcţionare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independenţa sa instituţională şi la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situaţii în care declaraţii publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secţiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secţia corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziţia preşedintelui instituţiei sau a unui număr restrâns de membri”, se arată în raportul MCV pe România, dat publicităţii marţi.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secţiilor şi rolul Plenului. „Constituţia prevede că apărarea independenţei sistemului de justiţie este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secţia pentru judecători a făcut o serie de declaraţii publice în această privinţă care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiţiei şi a fost exacerbată de ordonanţele de urgenţă ale guvernului privind legile justiţiei, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a inspectorului-şef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar”, potrivit sursei citate.

Europenii subliniazză că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenţei sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situaţiei generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiţiei şi de presiunea exercitată asupra magistraţilor şi a instituţiilor judiciare”.

„În perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenţei sistemului judiciar şi 19 hotărâri de apărare a reputaţiei profesionale, a independenţei şi a imparţialităţii magistraţilor. În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. De asemenea, CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privinţa legilor justiţiei, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părţi interesate. În situaţiile în care a acţionat pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice. Având în vedere aceste evoluţii, părţile interesate din România şi-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea şi responsabilitatea unora dintre membrii CSM”, se mai arată în raportul MCV.

În ciuda faptului că din rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii reiese că acesta îşi îndeplineşte în continuare priorităţile pe care şi le-a fixat pentru mandatul său, perioada care s-a scurs de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de disensiuni şi controverse în cadrul Consiliului, arată oficialii CE.

„Poziţiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcţionării sistemului judiciar din România, cum ar fi înfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor sau numirile în posturi-cheie şi apărarea independenţei justiţiei, suscită îngrijorare cu privire la independenţa instituţiei şi la autoritatea sa. (…) CSM a reacţionat la o serie de plângeri care i-au fost înaintate cu privire la apărarea independenţei, a reputaţiei şi a imparţialităţii magistraţilor, însă reacţia sa pare modestă în raport cu amploarea problemei. În situaţiile în care a invocat apărarea independenţei sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influenţelor politice”, potrivit sursei citate.

Oficialii Comisiei Europene recomandă noului Consiliu Superior al Magistraturii să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. ‘Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, precum şi organizarea unor discuţii privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor”, potrivit documentului.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susţinute ale României în reforma sistemului judiciar şi al intensificării luptei împotriva corupţiei. MCV a fost angajament comun al statului român şi al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia „evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.