Recept Erdogan a depus jurământul și-și preia funcția de „hiperpreședinte“
Liderul islamo conservator Tayyip Erdogan a depus, luni, jurământul, începându-şi astfel noul mandat prezidenţial în care se va bucura de puteri sporite. După depunerea jurământului, Erdogan s-a îndreptat spre complexul prezidenţial la bordul unei limuzine acoperite cu petale de flori.
La ceremoniile de investitură au participat peste 3000 de invitați, între care președinții Venezuelei, Kazahstanului, Macedoniei, Guineei, Somaliei, Zambiei, Bosniei și Herțegovinei, Bulgariei, Georgiei, Macedoniei, Pakistanului, Kârgâzstanului, Ucrainei și Pakistanului și de asemenea mulți prim-miniștri, în frunte cu cel al Rusiei, Dmitri Medvedev și președinți ai parlamentelor.
După ceremonia președintele Erdogan a oferit o cina în onoarea oaspeților săi, la noul și impunătorul palat prezidențial.
Aflat la putere din 2003, mai întâi ca prim-ministru şi apoi ca preşedinte, Erdogan, în vârstă de 64 de ani, a fost reales fără emoţii la 24 iunie, din primul tur de scrutin, cu 52,6% din voturi şi mult înaintea rivalilor săi.
Odată cu depunerea jurământului, a intrat în vigoare sistemul prezidenţial vizat prin reforma constituţională adoptată la referendumul din aprilie 2017, Erdogan urmând, astfel, să beneficieze de puteri sporite.
Postul de prim-ministru va fi suprimat, iar şeful statului va deţine ansamblul puterilor executive şi va putea promulga decrete. Tot el îi va numi pe şase dintre cei 13 membri ai Consiliului judecătorilor şi procurorilor (HSK), însărcinat cu numirea şi destituirea personalului din sistemul judiciar.
Recep Tayyip Erdogan „va dispune de acum înainte de sprijinul instituţional şi legal necesar pentru a controla tot”, în cadrul noului sistem, a explicat Ayse Ayata, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea tehnică a Orientului Mijlociu de la Ankara.
În acelaşi timp, cum preşedintele este şi şeful formaţiunii sale politice, „îi va controla şi pe deputaţii partidului său, ceea ce înseamnă că preşedintele va avea controlul asupra puterii executive, a celei judiciare şi a celei legislative din ţară”, a subliniat Emre Erdogan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Bilgi din Istanbul.