Referendum în Macedonia de o importanță ce depășește granițele țării

Duminică va avea loc referendumul privind soluționarea disputei asupra numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Dacă numele Macedonia de Nord va fi acceptat, atunci țara ar putea adera la NATO și UE. Importanța evenimentului depășește cu mult granițele micii republici din Balcani.

Parlamentul macedonean a stabilit data de 30 septembrie pentru organizarea referendumului la care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe în legătură cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, precum şi în legătură cu recentul acord cu Grecia privind numele ţării.

Un număr de 68 de deputaţi din legislativul cu 120 de locuri au votat în favoarea consultării populare, la care întrebarea ar urma să fie: „Sunteţi în favoarea aderării la NATO şi UE şi acceptaţi acordul privind numele încheiat între Republica Macedonia şi Grecia?”.

În iunie, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu numele vecinului nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind “Republica Macedonia de Nord“ . Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Dar, pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.

NATO a transmis Macedoniei în luna iunie invitaţia de a începe negocierile pentru intrarea în Alianţă, în urma acordului dintre guvernele de la Skopje şi Atena.

Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.

Preşedintele macedonean Gjorge Ivanov şi-a îndemnat concetăţenii joi, de la ONU, să se abţină să voteze în referendumul de duminică pe tema schimbării numelui ţării sale, pe care a catalogat-o drept o ”sinucidere istorică”, relatează AFP.

În calitate de cetăţean, eu am luat o decizie, pe 30 septembrie nu mă voi duce să votez”, a declarat el în discursul pe care l-a susţinut în Adunarea Generală a ONU. ”Şi sunt convins că voi, concetăţenii noştri, veţi lua şi voi această decizie înţeleaptă”, a adăugat el.

Opoziţia preşedintelui Ivanov faţă de această schimbare de nume, prin care ţara s-ar numi ”Republica Macedonia de Nord”, conform unui acord încheiat la jumătatea lui iunie între premierul macedonean Zoran Zaev – rivalul politic al lui Ivanov – şi premierul grec Alexis Tsipras, este un lucru cunoscut. El este apropiatul dreptei naţionaliste, ostile unei schimbări a numelui, cerute de Grecia de ani de zile.

Însă, cu trei zile înainte de scrutin, el i-a luat ca martori pe liderii întregii planete, adunaţi la New York, pentru a sublinia că un ”da” în referendum ar însemna ca această mică ţară din Balcani să devină un stat ”semisuveran”, dotat cu un ”drept la autodeterminare erodat”. Din contră, dacă referensumul eşuează, ”alte posibilităţi de discuţie vor fi create”, a dat el asigurări.

”Pentru a se ajunge la un acord durabil, realist”, ”trebuie să se discute, nu să se impună cu forţa, trebuie un respect reciproc şi nu un dispreţ”, a adăugat el. Acordul Tsipras-Zaev ”ne pune într-o situaţie de fapt împlinit, ni se spune că suntem mai mici şi mai slabi şi că trebuie, astfel, să acceptăm acordul vrut de Atena”, a subliniat el.

El a reproşat ONU că a acceptat, în urmă cu mai mulţi ani, să ”aducă atingere dreptului la autodeterminare a poporului macedonean”, exercitând presiuni în vederea unor negocieri cu privire la numele ţării.
Dacă tabăra ”da” obţine victoria, referendumul consultativ de duminică nu va antrena imediat schimbarea numelui.

Rezultatul său este necesar să fie validat de către Parlamentul macedonean, cu o majoritate de două treimi. Premierul Zaev speră la un ”da” sincer şi masiv, care să nu lase Legislativului de ales.
Acordul urmează să permită scoaterea Macedoniei din izolare. Grecia, care consideră că numele de ”Macedonia” nu poate reveni decât provinciei sale de nord, blochează în fapt, de mulţi ani, orice negociere de aderare a Macedoniei la Uniunea Europeană (UE) şi NATO, pe motiv că vecinul său trebuie să-şi schimbe în prealabil numele.

La doi ani după ce şi-a proclamat idependenţa, în urma spargerii fostei Iugoslavii, Macedonia a fost primită în ONU sub numele de ”Fosta Republică Iugoslavă Macedonia” (FYROM), un nume reţinut de asemenea de către statele mebre UE.

Însă numeroase ţări din lume – între care Rusia şi Statele Unite – au recunoscut această ţară mică drept ”Macedonia”. De fapt, acordul este foarte important și pentru prim-ministrul grec, Alexis Tsipras.
„Tsipras acordă o mare atenție modului în care el este perceput pe scena internațională și privește în viitor. Aceasta explică insistența asupra încheierii acordului de la Prespes, dintre Atena și Skopje și ratificării acestuia în Parlamentul grec. După ce și-a pierdut în mare parte sprijinul dinspre stânga pentru că s-ar fi predat în fața piețelor financiare, aceasta este probabil singura carte pe care o poate juca în continuare în plan internațional”.
Publicația macedoneană Fokus, speră că votanții nu vor repeta experiența de la referendumul pentru Brexit.

„După referendumul Brexit, s-a văzut că oamenii mai în vârstă și mai puțin informați au fost mai sensibili la informațiile false care au făcut ca Marea Britanie să părăsească UE. Spre deosebire de britanici, macedonenii nu vor avea luxul de a-și putea reconsidera decizia, deoarece Macedonia nu este nici la fel de mare, nici de puternică precum Marea Britanie. … Deci, indiferent de rezultatul din 30 septembrie, este important ca alegătorii să fie bine informați”.

Revista Foreign Policy scrie că a venit timpul ca Macedonia să accepte compromisul. ”Alegătorii nu ar trebui să permită opoziției naționaliste sau interferențelor străine să stea în calea lor. În timp ce integrarea micii Macedonii în NATO nu ar reprezenta o amenințare militară pentru Moscova, aceasta ar diminua capacitatea Kremlinului de a-și răspândi influența coruptă în regiune. Acest lucru a determinat Moscova să-și folosească agenții – inclusiv oligarhi, preoți, spioni și diplomați – pentru a organiza și finanța opoziția față de acord”.

Ziarul catolic francez La Croix scrie că importanta minoritate albaneză din Macedonia va vota da la referendum. ”Moștenirea lui Alexandru cel Mare nu-i interesează pe albanezi, ei visează la Uniunea Europeană ca să iasă din mizerie: așa că vor vota Da în referendumul privind schimbarea numelui țării”.