România abandonată: Copiii României sunt cei mai expuși sărăciei și excluziunii sociale din Uniunea Europeană!

În timp ce guvernanții se laudă cu performanțele deosebite ale creșterii economice, România a deținut în 2021 un trist record, transmite ziare.com.

Peste 41% din copiii români, de departe cel mai mare procent din Uniunea Europeană, sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.

Această situație le pune mari probleme în a se descurca la școală și, ulterior, în societate, existând șanse mai mari ca ei să nu se poată integra ca adulți.

Campioni la sărăcie

Situația Învățământului din România este de ani de zile subiectul unor aprinse dezbateri și controverse.

Sistemul de învățământ a fost supus practic unor valuri de reforme, în ultimii 30 de ani, chiar și în prezent programul România Educată, propus de Președinția României, fiind una din prioritățile factorilor de decizie vizând o nouă reformă.

Serviciul statistic al Comisiei Europene, Eurostat, pune însă „punctul pe i”, în ultima situație publicată cu privire la riscul de sărăcie și excluziune socială, arătând:

„Copiii care cresc în sărăcie sau excluziune socială întâmpină dificultăți în a se descurca bine la școală, a se bucura de sănătate bună și a-și realiza întregul potențial mai târziu în viață. De asemenea, aceștia se confruntă cu un risc mai mare de a deveni șomeri, săraci și excluși social ca adulți”.

În 2021, 24,4% dintre copiii (cu vârsta mai mică de 18 ani) din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 21,1% dintre adulți (cu vârsta de 18 ani și peste).

Dintre statele membre UE în 2021, cele mai mari ponderi de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în România (41,5%), Spania (33,4%) și Bulgaria (33,0%).

Pe de altă parte, cele mai scăzute ponderi au fost raportate în Slovenia (11,0%), Finlanda (13,2%) și Cehia (13,3%).

Copiii erau expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu adulții în 18 din cele 27 de state membre ale UE.

Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă au fost înregistrate în Luxemburg (10,5 puncte procentuale; pp ), România (8,7 pp), Spania și Austria (ambele 6,8 pp).

Dimpotrivă, adulții erau expuși unui risc mai mare de sărăcie sau excluziune socială în comparație cu copiii din 9 state membre (Letonia, Estonia, Danemarca, Croația, Slovenia, Lituania, Olanda, Finlanda și Polonia).

Cele mai mari diferențe între cele două grupe de vârstă dintre aceste 9 țări au fost observate în Letonia (7,4 pp), Estonia (6,0 pp) și Danemarca (4,0 pp).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială nu depinde strict de nivelul de venit al unei gospodării, deoarece poate reflecta, de asemenea, șomajul, intensitatea scăzută a muncii, statutul de muncă sau o serie de alte caracteristici socio-economice.

Prin urmare, pentru a calcula numărul sau ponderea persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială sunt combinate trei măsuri separate, care acoperă acele persoane care se află în cel puțin una dintre aceste trei situații.