România – situație alarmantă privind scăderea demografică
Conform Eurostat, cele mai a mari scăderi ale populației, au fost înregistrate în Lituania (-14,2‰), Letonia (-9,6‰), Croația (-8,7‰), Bulgaria (-7,3‰) și România (-6,2‰).
La nivelul anului 2017, populația Uniunii Europene (UE) a fost estimată la 511,8 milioane, comparativ cu 510,3 milioane, la nivelul anului 2016.
În topul statelor europene cu cel mai mare număr de rezidenți se situează Germania, cu 82,8 de milioane de locuitori, reprezentând 16,2% din totalul populației UE. La mică distanță, pe locul seund se situează Franța cu 67 de milioane, reprezentând 13,1% din populația UE, Regatul Unit cu 65,8 de milioane, respectiv 12,9% , Italia cu 60,6 de milioane, 11,8%, Spania cu 46,5 de milioane reprezentând 9,1% din populația UE și Polonia cu 38 de milioane, aproximativ 7,4%. Restul celor lor nouă statelor membre au o pondere a cuprinsă între 4% și 1,5% din populația UE, populația României reprezentând 3,8% din populația UE.
România se numără și printre statele membre UE care au o rată mică a natalității, respectiv 9.6 la 1.000 de locuitori, dar și o rată ridicată a mortalității 13 la 1.000 de locuitori.
România este una din ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, ocupând după ultimele statistici locul al 18-lea într-un top alături de Siria, Moldova, Puerto Rico, Micronesia, Bulgaria, Estonia, Ucraina, Letonia, Muntenegru, Africa de Sud și Serbia.
Pornind de la situația existentă și de la noile tendințe migraționiste, în viitorul apropiat România va experimenta grave probleme în educaţie, piaţa muncii şi în sistemul de pensii. Ritmul scăderii demografice va duce la desfiinţarea în lanț a mai multor posturi în funcție d efamiliile ocupaționale afectate iar populaţia activă se va diminua dramatic. Consecința directă va fi o mare presiune în creștere asupra fiscalităţii, contribuţii puţine şi necesitatea ca statul să acopere tot mai multe pensii. Potrivit ONU, în perioada 2017 – 2050, populaţia României va scădea cu 17%.
Situația este cu atât mai dramatică cu cât în România sporul negativ este de aproximativ 75 000 de persoane anual iar politicile guvernamentale nu par să fi acționat eficient în sensul ameliorării situației.