Rusia schimbă tactica. Nu va mai pune accent pe rachetele amplasate pe nave și avioane, ci pe cele terestreu

În urma retragerii Statelor Unite de la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), Rusia amenință că nu va mai pune accent pe rachetele amplasate pe navele și avioanele sale, ci se va axa pe cele terestre.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, pe 2 februarie, un răspuns simetric la ieșirea din Statele Unite din Tratatul de dezmembrare a rachetelor cu rază mică și medie de acțiune. În decursul următorului deceniu, Rusia va construi complexe terestre capabile să tragă asupra țintelor inamice la distanțe cuprinse între 500 și 5.500 kilometri. În vederea acestui lucru, armata rusă mizează pe următoarele tipuri de rachete:

În primul rând, președintele a cerut transferul rachetelor de croazieră model Kalibr de la nave, la sol. În plus, liderul de la Kremlin a cerut includerea tehnologiilor hipersonice, care vor ocoli toate sistemele antirachetă inamice existente.

„În prezent, rachetele de croazieră Kalibr sunt mândria armatei ruse. Raza de acțiune a fiecărei rachete este cuprinsă între 300 și 2.600 de kilometri. Racheta Kalibr zboară spre țintă nu pe o traiectorie balistică „de sus în jos”, ci ocolind posibile obstacole întâlnite în cale, a explicat Vadim Koziulin, profesor la Academia Rusă de Științe Militare.

În deceniul următor se urmărește să echipeze fiecare dintre aceste rachete cu o încărcătură explozivă apropiată de cea a unei arme nucleare.

„Aceasta va deveni o armă foarte precisă, manevrabilă, fără contaminare radioactivă a punctului de impact. După distrugerea țintei, pe locul lovit pot trece trupele terestre fără nici o problemă, a explicat Koziulin, citat de Russia Beyond. Potrivit acestuia, sistemul purtător al rachetelor Kalibr ar putea fi complexul operațional și tactic Iskander-M.

O altă rachetă care se întoarce pe sol este noua rachetă supersonică Kinjal, care până acum a fost montată doar pe avioanele de luptă rusești MiG-31. Potrivit armatei ruse, este singura rachetă aeriană capabilă să atingă ținta cu o viteză de opt ori mai mare decât cea a sunetului și la o distanță mai mare de 2.000 km și fără a intra în zona de apărare a inamicului, spune comandantul-șef al forțelor aerospațiale ruse, generalul Serghei Surovikin.

În același timp, un sistem vizând funcționarea în orice condiții meteorologice este instalat pe aceste arme, ceea ce permite lovirea inamicului în orice moment al zilei sau al nopții, vânt sau zăpadă.

Rusia are mai multe rachete decât se credea

Rusia are mai multe rachete de croazieră SSC-8 cu rază medie de acţiune decât se credea anterior, scrie agentia dpa, care preia ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAZ), citând o sursă nenominalizată din serviciile de informaţii occidentale.

NATO declară că sistemul de arme încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), un acord de dezarmare din 1987, din care Statele Unite şi Rusia au anunţat că se retrag săptămâna trecută.

Statele Unite au acuzat de mult timp Rusia de încălcare a pactului.

Potrivit FAZ, în plus faţă de un batalion de antrenare la poligonul de testare a rachetelor de la Kapustin Iar, din sudul Rusiei şi altul în Kamîşlov, la est de Ekaterinburg, există alte două locuri unde sunt staţionate batalioane şi rachete: unul la Mozdok în Osetia de Nord şi altul la Şuia lângă Moscova.

Fiecare dintre cele patru batalioane au patru lansatoare pe roţi cu câte patru rachete. Asta înseamnă că Rusia are cel puţin 64 de rachete SSC-8, care pot fi armate fie cu focoase convenţionale sau nucleare.

Racheta are o rază de până la 2.350 de kilometri. Transportând un focos convenţional de 500 de kilograme, raza de acţiune este de aproximativ 2.000 de kilometri, scrie pblicația germană.

Cu rachetele în poziţiile lor actuale, estul şi nordul Europei ar fi în raza de acţiune, potrivit FAZ, care adaugă că mutarea lor ar putea pune întreaga Europă în raza de acţiune cu excepţia Portugaliei.

Singura problemă este costul acestor arme și echipamente, și dacă rusia își va putea permite acest lux.

Bani pentru înarmare

Guvernul de la Moscova va aloca 74,9 miliarde de ruble (aproximativ 1,15 miliarde de dolari) unui program de stat de dezvoltare a industriei militare, care a fost prelungit până în anul 2027, anunţă Interfax.

Dispoziţia guvernamentală, publicată vineri pe portalul oficial de informaţii juridice al executivului rus, menţionează că unul dintre obiectivele programului este creşterea cu 86%, în raport cu 2015, a competitivităţii producţiei industriale militare a ţării, atât pe piaţa internă, cât şi cea externă.

Anul acesta, alocările vor fi de 5,9 miliarde de ruble (aproximativ 90 de milioane de dolari), în timp ce în 2020 vor ajunge la 8,5 miliarde de ruble (aproximativ 130 de milioane de dolari).

Pentru perioada cuprinsă între 2021 şi 2027, vor fi alocate anual 8,6 miliarde de ruble (aproximativ 132 de milioane de dolari).

Decizia de prelungire a programului de dezvoltare a industriei militare, adoptată miercuri, intervine în toiul tensiunilor dintre Moscova şi Washington declanşate de decizia SUA de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).

Ca reacţie, Rusia a anunţat că se retrage şi ea din tratat, dar a subliniat că nu se va lăsa antrenată într-o cursă „epuizantă” a înarmărilor, avertizând că va adopta răspunsuri simetrice la acţiunile americane în domeniul armamentului.

Cu toate acestea, Reuters scrie că liderul de la Kremlin nu-și poate permite să intre într-o cursă a înarmării nucleare cu Statele Unite.

”Nu vom permite să fim atrasi într-o cursă costisitoare a înarmarii”, i-a spus Putin ministrului apărării Serghei Șoigu. Acest comentariul al sau a fost unul forțat. Situația economica grea și realitățile politice, precum și amintirea rolului cursei înarmărilor în prăbușirea URSS, sugerează că Putin nu prea are de unde sa aleagă. Iar situația actuala îi limitează apetitul pentru o escaladare relativ scumpă în viitor.

Dar asta nu înseamnă că Putin nu va aloca în continuare sume imense pentru înzestrarea armatei. „Trebuie să ținem minte că problema cursei înarmărilor, care ne poate rupe în bucăți, este destul de reală”, a declarat fostul președinte al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Dubinin. În opinia sa, Statele Unite încearcă să repete succesul strategiei Războiului Rece, împingând Moscova la cheltuieli mari pe care nu și le poate permite. Pentru Rusia, ar fi dezastruos să încerce să atinga paritatea cu partea americană. Prin urmare, răspunsul trebuie să fie unul rezonabil.

Amintirile despre rafturile goale din magazine, înaintea prăbușirii URSS în 1991, sunt încă vii la rușii mai în vârstă. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că Kremlinul a cheltuit sume uriașe cu industria militară, încercând să „recupereze și să depășească” Statele Unite, neglijând economia de consum.

„Americanii își amintesc că URSS s-a prăbușit parțial pentru că a încercat să țină pasul cu Statele Unite la numărul de rachete, submarine nucleare și tancuri. Ei încearcă să facă același lucru acum”, spune expertul militar Viktor Litovkin.

După suspendarea Tratatului INF, Washingtonul și Moscova au anunțat că vor dezvolta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune care au fost interzise până în acel moment. Rusia a anunțat că se așteaptă să finalizeze activitatea înainte de 2021. Șoigu i-a spus lui Putin că banii pentru crearea a două noi tipuri de rachete vor fi alocati din buget prin redistribuirea fondurilor. Rusia nu își dezvăluie integral cheltuielile de apărare și securitate. Dar s-a relatat că, în general, țara cheltuie pe aceste nevoi 30% din bugetul pentru 2019, care reprezintă 273 miliarde de dolari.

Veniturile din petrol mențin Rusia pe linia de plutire. Se preconizează că excedentul bugetar la sfârșitul anului va fi de 29,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 1,8% din PIB. Rezervele valutare ale țării ajung la 478 miliarde. Dar acești bani au fost deja distribuiti din cauza situației geopolitice dificile în care a ajuns Moscova, luând în considerare și peisajul politic intern. Redistribuirea finanțelor va fi foarte dureroasă.

Totodata, Moscova pune bani deoparte, încercând să creeze un fond-tampon pentru a compensa consecințele noilor sancțiuni occidentale. În plus, ea trebuie să cheltuiască miliarde de dolari pentru a îmbunătăți infrastructura și standardele de viață depășite. Mai ales ca, în ultimii ani, veniturile reale ale rușilor au scăzut, prețurile au crescut, iar creșterea TVA și a vârstei de pensionare au tras in jos popularitatea guvernului.

Prin urmare, Putin se află sub presiune politică. Potrivit expertului rus Igor Nikolaev, Kremlinul ar putea decide să-și bage mâinile în alte sectoare, pentru a lua bani de acolo și a-i da spre dezvoltarea de noi arme.