Rusofonii din Ucraina spun că nu au nevoie să fie salvaţi de Putin

Ucrainenii rusofoni îl critică pe preşedintele rus Vladimir Putin, care denunţă asimilarea forţată, în opinia sa, a vorbitorilor limbii ruse în Ucraina, relatează vineri AFP.

„Nu trebuie să mă salveze! Aceste poveşti despre limbă nu sunt decât un pretext pentru a invada”, spune Andrii Atamaniuk, instructor de şcoală auto de 48 de ani revenit în Ucraina în 2015, după ce a muncit 12 ani la Moscova.

„Nu există discriminare. Putin nu are ce să caute aici. Tot ce poate aduce este ruină, sărăcie şi haos”, adaugă el.

Preşedintele rus vede însă lucrurile foarte diferit, făcând din problema rusofonilor un cal de bătaie în politica sa privind Ucraina.

„Ceea ce preocupă mult este să reglementăm la nivel legislativ discriminarea populaţiei rusofone căreia i se refuză dreptul (…) de a folosi limba natală”, a declarat el săptămâna trecută cu prilejul întâlnirii cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

După anexarea Crimeii în 2014 şi din cauza conflictului armat din Est cu separatiştii proruşi susţinuţi de Moscova, limba ucraineană a câştigat teren considerabil şi a devenit elementul central al unităţii naţionale, marcând de facto un recul al limbii ruse.

Unii ucraineni bilingvi au ales chiar să nu mai vorbească rusă în viaţa lor cotidiană, notează AFP.

Dar estul şi sudul ţării rămân în mare parte rusofone. Chiar pe străzile din Kiev, rusa domină, chiar dacă ucraineana este singura limbă de stat, scrie France Presse.

Într-un efort de promovare a limbii ucrainene, guvernul a impus-o din 2021 ca singura limbă de comunicare în magazine, restaurante şi alte servicii, cu excepţia solicitării exprese a clientului.

Din ianuarie, publicaţiile în alte limbi trebuie să aibă versiuni ucrainene. Excepţii sunt prevăzute pentru limba engleză, dar nu şi pentru rusă.

Măsura este de altfel criticată de ONG-ul internaţional Human Rights Watch, pentru o lipsă de echilibru care „provoacă îngrijorare”.

Dar nicio urmă de „genocid” asupra rusofonilor, a cărui ameninţare a fost denunţată de Putin, scrie AFP.

Milionarul şi mecena Evgheni Utkin, în vârstă de 63 de ani, este ferm.

Născut în sudul Rusiei, el a studiat la Moscova şi a început să dezvolte din 1982 proiecte la Kiev, unde s-a instalat din 2008. Niciodată, susţine el, nu a avut de suferit din cauza vreunei discriminări.

„Mă simt cetăţean al Ucrainei. Dar sunt o persoană profund rusă şi rusa e limba mea natală”, afirmă el. Utkin califică drept „minciună şi ficţiune” discursul Moscovei.

„Nu îmi amintesc nici un singur incident legat de faptul că vorbesc rusă”, subliniază antreprenorul, pentru care „limba este un alt glonţ în războiul hibrid al Rusiei” împotriva Ucrainei.

Din punctul de vedere al istoricului ucrainean Iaroslav Griţak, retorica rusă privind chestiunea lingvistică trebuie să servească la justificarea unei agresiuni ruse, pentru că „adevărata diferenţă între Ucraina şi Rusia este politică”.

Într-un eseu despre „unitatea istorică între ruşi şi ucraineni” publicat în vară, Vladimir Putin apară ideea potrivit căruia cele două popoare nu sunt în realitate decât unul, a căror divizare a fost provocată de Occident.

„Calea asimilării forţate, formarea unui stat ucrainean pur din punct de vedere etnic, agresiv faţă de Rusia, este comparabilă cu utilizarea armelor de distrugere în masă împotriva noastră”, a scris atunci preşedintele rus.

Din punctul de vedere al jurnalistei şi scriitoarei Anne Applebaum, laureată a premiului Pulitzer şi specialistă în comunism, acest discurs reflectă speranţele imperialiste ale stăpânului de la Kremlin.

„Uniunea Sovietică era un imperiu rusofon şi uneori Putin pare să viseze la recrearea unei replici a acestui imperiu în frontierele fostei URSS”, afirmă ea.

În acest context, autorul ucrainean Andrei Kurkov, unul dintre scriitorii de limbă rusă cei mai populari în Europa, consideră că ţara sa nu are altă alegere decât să ducă o politică lingvistică „fermă”.

În contextul ameninţării Moscovei, „este imoral să promovezi rusa în Ucraina”, a declarat el într-un interviu pentru AFP.

Harkov, orașul rusofon din Ucraina care îi spune „Niet“ lui Putin

Situat la doar 40 de kilometri de Rusia, Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, refuză să cadă sub autoritatea Moscovei, în ciuda comunității sale mari de limbă rusă, relatează site-ul maghiar Telex .

„Ieșeam în fiecare zi să văd ce steag flutură afară. Până la urmă, ai noștri s-au impus.” Natalia, pensionară, arată cu bucurie bannerul ucrainean fluturând pe primărie. În 2014, orașul de un milion și jumătate de locuitori aproape a devenit o a treia republică separatistă pro-rusă, alături de cele din Donețk și Lugansk. Sâmbăta, 5 februarie, o demonstrație a alungat definitiv această concepție superficială conform căreia rusofonia și Rusia ar merge mână în mână. „ Harkovul aparține Ucrainei”, susțin cu înverșunare inscripții anti-Putin, pancarte și bannere ținute de demonstranți care sunt cu siguranță ucraineni, dar mulți dintre ei comunică în rusă.

Cu toate acestea, la prima vedere, totul părea să ducă Harkovul către aceeași soartă ca și Donețk și Lugansk. Al doilea oraș cel mai puternic vorbitor de limbă rusă al Ucrainei se află la patruzeci de kilometri de granița cu Rusia. Partidul Regiunilor al lui Viktor Ianukovici, fostul președinte pro-rus în exil, alungat de revolția proccidentală, a condus Harkovul timp de cincisprezece ani. Manifestațiile pro-ruse și pro-Kiev au avut loc în paralel în oraș. Pe 8 aprilie 2014, autoproclamata Republică Populară pro-rusă Harkov s-a prăbușit când forțele speciale ucrainene au recăpătat controlul asupra palatului regional, unde au atârnat steagul albastru și galben.

„Suntem diferiți în comparație cu rușii”

„ Am disprețuit limba ucraineană. Am râs cu poftă de băieții sosiți din sate și de accentul lor țărănesc”, mărturisește Igor Luganski, un profesor de 58 de ani. „Încerc să trec la ucraineană din 2014. Probabil că sângele ucrainean al bunicii mele ne-a adus aici și am avut dezbateri aprinse cu tatăl meu. Bătrânul, Dumnezeu să-l ocrotească, nu credea în Ucraina ”, a spus zâmbind acest tip înalt, de 2 metri, cu părul împletit.

„ Pentru mine, toată această poveste nu este doar despre Putin și Kremlin. Suntem diferiți față de ruși”, afirmă Igor. „Englezii plecați în Statele Unite au luptat și pentru independență împotriva britanicilor”, subliniază un prieten.

Acum mulți locuitri din Harkov s-au inscris la cursurile de volutari pentru a se înrola în caz că rușii învadează Ucraina. În timp ce străinii se gândesc la posibilitatea unui război viitor, el a început demult pentru cei un milion și jumătate de refugiați înregistrați oficial în Ucraina. Majoritatea au venit din estul Ucrainei și o mică parte din Crimeea.

La periferia Harkovului, un mic oraș container a apărut de opt ani. Aici locuiesc oameni care au fost forțați să-și părăsească casele. O organizație de caritate germană și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au ridicat aceste case temporare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.