Sănătatea românilor, în pericol! OMS te învaţă cum să te fereşti!

 

 

 

 

I-am luat pe greci, dar nu la capitolul turism. România a ocupat, în anul 2015, locul doi, după Grecia, la consumul de antibiotice, clasamentul fiind întocmit la nivelul Uniunii Europene. Şi acum, în 2018, situaţia este neschimbată. Există români care iau antibiotic şi pentru o durere de cap. Asta şi pentru că există farmacii unde antibioticele se vând <la liber>, deşi legea interzice acest lucru,

 

 

Consumul de antibiotice a crescut anul trecut în țara noastră, comparativ cu anul precedent, iar România continuă să fie în topul țărilor din regiunea Uniunii Europene, raportat la consumul de antibiotic, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC).

În 2015, de exemplu, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33.3 doze zilnice definite (DDD) /1000 de locuitori pe zi (față de 31.16 DDD/1000 loc./zi în 2014), al doilea cel mai ridicat din Europa, după Grecia.

 

 

Anual, 25000 de europeni, ucişi de rezistenţa la antibiotic

 

Una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii populaţiei, la nivel global, este rezistenţa la antibiotice constituie, potrivit specialiștilor, dezvoltarea antibiotico-rezistenței fiind accelerată de consumul excesiv și nepotrivit de antibiotice.

În prezent, în Europa, aproape 25.000 de oameni își pierd viața anual ca urmare a infecțiilor produse de bacterii multirezistente la antibiotice. Antibiotico-rezistenţa semnifică faptul că antibioticele folosite pentru tratarea unor infecții nu mai sunt eficiente. În contextul creșterii rezistenței la antibiotice, la nivel mondial, medicii atrag atenţia că, în lipsa unor măsuri urgente, întreaga lume se îndreaptă cu paşi repezi către o „eră post-antibiotice”, în care infecţii comune, tratabile până acum, ar putea să ducă, din nou, la decese.

 

Bacterii care devin greu de învins

 

România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri ale rezistenței la antibiotice dintre țările UE. În cazul Pseudomonas aeruginosa, o bacterie care poate cauza infecții grave asociate asistenței medicale, nivelul rezistenței este cel mai ridicat din Europa, conform Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor.

De altfel, rezistență crescută la antibiotice utilizate împotriva bacteriilor care produc frecvent infecții severe se mai înregistrează și în cazul: Acinetobacter spp, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Enterococcus faecium.

 

Nu este necesar tratamentul cu antibiotice în orice infecţie!

 

Medicii atrag atenţia că nu toate infecţiile se tratează cu antibiotice. De exemplu, cele mai multe infecții respiratorii sunt provocate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente. În astfel de cazuri, folosirea antibioticelor nu îmbunătăţeşte starea de sănătate şi nu reduce durata bolii.

 

  • recomandări ale Organizaţiei Mondială a Sănătăţii

1.Folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului;

  1. Urmarea modului de administrare prescris de medic;
  2. Să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate;
  3. Să nu se ofere antibiotice altcuiva;
  4. Prevenirea posibilelor infecţii cu bacterii, prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiţii de igienă, vaccinare şi evitarea contactului cu persoane infectate.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.