Senatorii PSD au respins solicitarea Opoziţiei de a scoate capra neagră de pe lista animalelor sălbatice ce pot fi vânate, deşi mii de oameni au semnat petiţia „Protejaţi caprele negre!”

Senatorii PSD au respins astăzi în plen, cu majoritate de voturi, proiectul de lege iniţiat de senatorii USR Allen Coliban şi Mihai Goţiu ce prevedea modificarea Legii vânătorii pentru scoaterea caprei negre de pe lista speciilor ce pot fi vânate. Scorul a fost 36 de voturi „împotrivă” la 33 „pentru” şi 2 abţineri.

Pe 17 septembrie, senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat  împotriva protejării caprelor negre (10 voturi față de numai unul pentru), iar pe 1 octombrie, senatorii din Comisia pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre (6 pentru și numai 2 împotriva). Voturile celor două comisii s-au adunat însă, aşa că raportul comun a fost de respingere a legii care protejază caprele negre.

Acum, urmează dezbaterea şi votul în comisii şi plenul Camerei Deputaţilor, for decizional.

Votul PSD împotriva caprei negre vine în contextul în care aproape 12.000 de cetăţeni au semnat campania declic „Protejaţi caprele negre!”

Potrivit iniţiatorilor, capra neagră este o specie emblematică pentru munţii Carpaţi şi ar trebui protejată în România, fiind ţara cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. În trecut, capra neagră a avut statut de monument al naturii în România. Cu toate acestea, în unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi a fost nevoie să fie reintrodusă ca specie, cum ar fi în Munţii Rodnei.

În Uniunea Europeană, capra neagră nu este protejată pentru că specia este abundentă în ţările din vestul Europei (din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul). La noi, capra neagră este protejată numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale.

Însă, fondurile de vânătoare se suprapun uneori cu zonele de protecţie, fără a exista o diferenţiere clară între efectivele de capră neagră din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora. În România, capra neagră se găseşte în 98 de fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare, de Romsilva sau universităţi cu profil silvic.

Pentru sezonul de vânătoare 2019-2020, Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră. Datele în baza cărora au fost stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare. Conform acestora, populaţia de capră negră din România ar fi în creşere, de la 6722 exemplare în 2005 la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime ar fi de 6174 exemplare.

Organizaţiile de mediu reclamă însă că aceste cifre ale Ministerului Apelor şi Pădurilor privind efectivele de capră neagră la nivel naţional au fost stabilite empiric, „la ochi”, fără studii şi metodologii validate ştiinţific. Evaluările paralele făcute de activiştii de mediu au arătat că, în unele zone, sunt doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi Ministerul Pădurilor.

Legea protejării caprelor negre nu este susţinută de către Guvernului României pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare. Potrivit iniţiatorilor campaniei „Protejaţi caprele negre!”, singura raţiune pentru vânătoare este cea a obţinerii trofeelor şi a profitului de către gestionari de fonduri de vânătoare.

Potrivit activiştlor de mediu, specia nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâncoase alpine şi subalpine. În plus, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţie pe cale naturală.

În urmă cu doar două săptămâni, Senatul a adoptat o propunere legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi ‘pentru’ şi 13 abţineri.

Mai mult, luni, mai mulţi parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care va permite vânătoarea cormoranului mare, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru domeniul piscicol. Despre cormorani şi impactul asupra pisciculturii a vorbit, într-o manieră inedită, şi ministrul Agriculturii Petre Daea, care a afirmat în Parlamentul European că în România cormoranii fac baie în piscine, referindu-se la numărul mare al acestora. Parlamentarii PSD propun modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, prin excluderea cormoranului mare din fauna sălbatică în cazul căreia vânătoarea este interzisă, vânătoarea urmând să fie permisă anual în perioada 1 septembrie – 28 februarie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *