Sfinţii Constantin şi Elena – Ce e bine sa NU faci azi

Azi sunt prăznuiți Sfinţii Împăraţi Constantin atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice.
În România îşi serbează onomastica aproximativ 1,8 milioane de români de Sfinţii Constantin şi Elena, marea majoritate femei.
Istoria Sfintei Elena și a fiului ei, Constantin, ne arată că izvorul luminii sufletești este Crucea Sfântă a Mântuitorului și ne îndeamnă să imprimăm pe steagul vieții noastre acest semn dumnezeiesc.
După trei secole de suferințe și sacrificii, lumea creștină trăiește o primăvară a vieții spirituale și materiale, pentru care aduce mulțumire lui Dumnezeu și laudă Sfintei Elena Augusta și fiului ei, Constantin
Creștinarea împăratului Constantin I, cel care mută capitala imperială la Constantinopol, este un episod fundamental în istoria creștinismului, alături de Edictul de la Mediolanum (Milan) din 313, prin care prigonirea creștinilor în imperiu a încetat. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : „Întru acest semn vei învinge”. Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit și recuperat de la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.
În popor, adesea semnificația sărbătorii a fost legată de obiceiurile și calendarul agrar ori pastoral al comunităților care i-au prăznuit. În cazul femeilor este absolut interzis că acestea să spele, să calce sau să facă curățenie în casă.

Sursa foto: wikimapia.org