Șocant! Singura bancă de piele din România a fost închisă

În 2015, după incendiul din Club Colectiv – o tragedie de amploare, în care 65 de oameni au murit iar alți 137 au fost răniți și au rămas cu cicatrice mari – în dorința de a ajuta, unele persoane, mânate de spiritul voluntariatului, au lansat apeluri la donare de piele. Din fericire, nu era nevoie, România având, la acel moment, rezerve în Banca de piele a Spitalului “Grigore Alexandrescu”, singura din țară. Acum, la trei ani de la această dramă, stăm mai prost decât atunci, pentru că autoritățile au decis, în urmă cu opt luni, închiderea băncii de piele.

Grefele, doar pentru arsuri peste 50% din corp

“Grefa de piele este un pansament biologic care se aplică temporar (11-14 zile) şi doar pacienţilor cu arsuri de peste 50% din corp. În tratarea arsurilor există un protocol. Aceştia trebuie mai întâi stabilizaţi. Sunt anumiţi parametrii pe care trebuie să-i îndeplinească şi abia apoi se poate pune problema grefelor. Pentru pacienţii cu arsuri pe suprafeţe mai mici, sub 50% din corp, se poate recurge şi la autogrefă”, declara, în 2015, la scurt timp după tragedie, acad. prof. dr. Dan Enescu, pe atunci managerul Spitalului “Grigore Alexandrescu” și șeful Clinicii de Arși.

“Pielea se poate dona şi pe loc”

“7000 cm pătraţi de piele sunt disponibili, acum, în Banca de la Spitalul “Grigore Alexandrescu. În afara pielii pe care o avem stocată, dacă este nevoie urgent, pielea se poate dona şi pe loc. Prelevarea se face în sala de operaţie, cu anestezie locală. Se ia de pe spatele donatorului şi se aplică pe plaga rănitului. Însă doar medicul care îngrijeşte un pacient ştie exact cum este prognoza acestuia şi poate estima etapele. Problema majoră la persoanele cu arsuri sunt problemele căilor respiratorii. Acolo este pericolul pentru că leziunile nu sunt vizibile şi doar în funcţie de evoluţia pacientului ne putem da seama cum sunt”, spunea, în 2015, acad. prof. dr. Enescu.

Ţesutul criogenat previne cicatricele

“Practic, grefa de piele, direct de la donator sau cu ţesut criogenat, îi ajută pe cei transplantaţi să nu rămână cu cicatrici multiple. La pacienţii cu arsuri extinse se fac mai multe intervenţii până ce ţesutul carbonizat este înlocuit de ţesut sănătos. După prelevare, pielea se prelucrează, se ţine în carantină şase luni, după care se depune în bancă. Crioprezervarea pielii donate se face la temperatura de -196 de grade Celsius”, explica, atunci, acad. prof. dr. Enescu.

Închisă după 22 de ani de activitate

De mai bine de opt luni, banca de piele din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu a fost închisă de către Agenţia Naţională de Transplant, după 22 de ani de activitate, relatează Digi24.

Pentru suspendarea activităţii băncii de piele din România, autorităţile au invocat faptul că nu avea infrastructură şi nici resursele umane sau financiare suficiente pentru buna desfăşurare a activităţii.

Este aceaşi bancă de piele care la momentul Colectiv a avut un rol important în tratarea victimelor. Atunci, în rezervele ei existau 7.000 de centimetri pătraţi de piele, suficienţi pentru cei 137 de răniţi internaţi.

Ce spun autoritățile

„Am reușit să creăm în cadrul programelor naționale de acțiuni prioritare un program național de acțiune prioritară pentru marii arși. Am reușit să îl creăm anul trecut și să îl facem funcțional anul acesta. 10 milioane de lei au fost repartizare anul acesta pentru susținerea tratamentului marilor arși în spitalele existente, cu posibilitățile existente. Încercăm să dăm o amploare mai mare acestui demers în funcție de necesitățile care se vor ivi și feedback-urile pe care le vom avea din teritoriu. Există un program întreg finanţat prin împrumutul de la Banca Mondială care se ocupă de dezvoltarea sistemului de tratament al marilor arşi, dar lucrurile nu sunt încă finalizate.Este vorba de construirea unor centre de mari arși la Timișoara, la Târgu Mureș, unul și la București, la spitalul Bagdasar Arseni. În cadrul Ministerului Sănătății există un program de tratament în străinătate, există o comisie la nivelul Ministerului Sănătății care aprobă dosarele de tratament în străinătate și prin intermediul acesteia se pot trimite acei pacienți care depășesc capacitatea noastră la un moment dat la tratament în străinătate, urmând ca Ministerul să acopere costurile îngrijirilor desfășurate în acele zone”, a explicat, pentru Digi 24, dr . Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.