Spania: Începe procesul liderilor separatiști catalani, într-un climat politic tensionat

La Madrid începe astăzi procesul celor 12 foşti lideri ai guvernului regional de la Barcelona şi ai asociaţiilor secesioniste catalane, acuzaţi pentru rolul lor în organizarea referendumului de independenţă din 2017.La Curtea Supremă a Spaniei vor fi audiaţi, pe lângă inculpaţi, 500 de martori. Sentinţa este aşteptată la sfârşitul verii.

Acest prim grup, care va fi judecat de Secția Penală a Tribunalului Suprem de la Madrid, este compus din 12 acuzați, printre care se află fostul vicepremier catalan, Oriol Junqueras, și fostul președinte al parlamentului de la Barcelona, Carme Forcadell. Ceea ce este un proces istoric pentru unii sau un proces politic pentru alții, este în esență un eveniment fără precedent în istoria democratică a Spaniei, un important fenomen mediatic, la care deja au fost acreditați peste 600 de jurnaliști de la peste 150 de instituții de presă din întreaga lume. Ședințele de judecată, vor fi transmise în direct pe posturile de televiziune și se vor desfășura în doua sesiuni zilnice, trei zile pe săptămână, timp de aproximativ trei luni.

Politicienii catalani inculpați în acest proces sunt acuzați de rebeliune, sedițiune, și deturnare de fonduri publice, infracțiuni pe care se presupune că le-ar fi comis în timpul procesului de declarare a independenței Cataloniei. Demers care a început cu organizarea referendumului ilegal din 1 octombrie 2017 și s-a terminat cu încercare eșuată de declarare unilaterară a independenței, câteva zile mai târziu, în data de 10 octombrie.

Epilogul acestui proces, considerat a fi ilegal de către autoritățile de la Madrid, l-a scris în cele din urmă premierul spaniol de atunci, Mariano Rajoy, care pe data de 27 octombrie a suprimat autonomia Cataloniei, a dizolvat parlamentul catalan, a demis excutivul de la Barcelona, și a organizat noi alegeri regionale, notează RFI.

Nu mai puțin de 29 de politicieni și importanți funcționari catalani au fost acuzați pentru săvârșirea a diferite infracțiuni relaționate cu tenativa ilegală de secesiune. Dintre aceștia, șapte, în frunte cu fostul președinte Carles Puigdemont, s-au autoexilat în Belgia, Elveția sau Marea Britanie pentru a evita închisoarea, șase vor fi judecați de către Tribunalul Superior de Justiție din Catalonia, patru vor fi judecați de Curtea Națională, iar 12 dintre aceștia formează primul grup al cărui proces începe marți și vor fi judecați de Secția Penală a Tribunalului Suprem.

Nouă dintre aceștia se află în stare de arest preventiv încă din toamna anului 2017, iar ceilalți trei se află în libertate. Majoritatea acestui grup, în frunte cu Oriol Junqueras, sunt foștii miniștri ai cabinetului lui Puigdemont, precum Josep Rull sau Jordi Turull, iar alți doi, Jordi Sànchez și Jordi Cuixart, sunt foști lideri a două organizații civice care s-au implicat în mobilizarea catalanilor în timpul procesului secesionist.

Parchetul General a cerut ca liderii secesioniști să fie condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între 17 și 25 de ani și interzicerea exercitării dreptului de a fi ales într-o funcție publică pe o perioadă de până la 25 de ani.Cea mai severă pedeapsă se pretinde a-i fi impusă lui Oriol Junqueras, pentru care se pretinde o pedeapsă de 25 de închisoare.

Dar pe banca acuzării se află și noul partid de extremă dreapta Vox, care a formulat o acuzație populară și cere pentru fostul vicepremier catalan o pedeapsă de 74 de ani de închisoare. Procesul are loc într-un context politic complicat. Procesul ar trebui să dureze trei luni, să se termine eventual în luna mai, dar trebuie menționat că magistrații spanioli vor să evite ca judecarea liderilor secesioniști să coincidă cu perioada electorală, motiv pentru care există posibilitatea ca ședințele să fie suspendate în timpul unor eventuale alegeri anticipate.

Acestea sunt foarte probabile deoarece Spania trece printr-o perioadă de maximă tensiune politică. În acest moment partidele de dreapta se mobilizează împotriva premierului Pedro Sánchez încercând să-l forțeze să organizeze alegeri anticipate, iar premierul spaniol spaniol este pe punctul să cedeze acestei presiuni deoarece separatiștii catalani nu vor să-i asigure majoritatea parlamentară necesară votării bugetului, fără a primi în schimb ceva, iar acest „ceva” este dreptul la autodeterminare, pretenție neconstituțională și de neconceput pentru orice politician de la Madrid. Situație complicată pentru premier, care trebuie să guverneze între presiunea dreptei spaniole și a naționalismului catalan și care a sugerat deja că ar fi dispus să convoace alegeri anticipate, în lipsa unei majorități parlamentare necesare votării bugetului.

De altfel, astăzi încep și dezbaterile la proiectul de buget al Spaniei. Executivul de la Madrid are nevoie de votul formaţiunilor din Catalonia, iar, dacă sprijinul nu va veni, premierul Pedro Sánchez ar putea convoca alegeri parlamentare anticipate în luna aprilie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.