Statele baltice au devenit loc de refugiu pentru disidenții ruși

Statele Blatice au devenit loc de refugiu pentru opozanții liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Din 2014, peste 30 de cetăţeni ruşi au primit azil, iar familiile lor protecţia micii ţări baltice. Zeci de alţi ruşi caută refugiu în Lituania şi în celelalte două ţări baltice, Estonia şi Letonia.

Evgheni Titov este unul dintre tot mai numeroşii cetăţeni ruşi care cer azil politic în Lituania, integrată cu forţa în Uniunea Sovietică înainte să devină un stat membru hotărât prooccidental al Uniunii Europene (UE) şi NATO şi să critice în mod deschis Kremlinul, relatează AFP.

În urma reportajelor sale despre Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Moscova l-a anexat în 2014, acest jurnalist în vârstă de 41 de ani a înţeles că zilele riscau să-i fie numărate în ţara sa.
”Atunci când anchetam cu privire la podul Crimeei (construit de Rusia), prietenii mei au primit un mesaj prin care erau anunţaţi că am fost asasinat”, povesteşte Titov AFP la Vilnius.

Sfătuit de un prieten, el a venit în Lituania în 2016, după ce a primit alte ameninţări cu moartea din cauza articolelor sale despre corupţia legată de construirea acestui pod ce asigură o legătură între Crimeea şi Rusia.
În iulie, acest jurnalist de la Novaïa Gazeta a obţinut statutul de refugiat politic în Lituania. Vsevolod Cernozub, în vârstă de 32 de ani, este unul dintre primii care a sosit în Lituania la sfârşitul lui decembrie 2013.

Membru al conducerii partidului de opoziţie Solidarnost, el a decis să plece din cauza represiunilor brutale care au urmat protestelor masive contra învestirii lui Vladimir Putin în al treila mandat de preşedinte,în mai 2012.
Acuzaţii penale au fost formulate împotriva a aproximativ 30 de manifestanţi, dintre care unii au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea de la doi ani şi jumătate la patru ani şi jumătate.

Cernozub, care putea să ceară azil în orice alt stat membru UE, a ales Lituania din motove practice. ”Lituania este o ţară în care se mai poate vorbi rusă zilnic”, a declarat el, referindu-se la o comunitate rusofonă care s-a stabilit în această ţară în timpul celor peste 50 de ani de ocupaţie rusă. La acea vreme, ”soţia mea era însărcinată. Ea voia un doctor rusofil”, a precizat el.

Evgheni Titov lucrează în prezent pentru serviciul rus al Delfi, un site de ştiri foarte popular în cele trei ţări baltice. Vsevolod Cernozub a înfiinţat împreună cu prieteni site-ul „Russia tomorrow”, o aluzie ironică la televiziunea rusă de stat RT, cunoscută anterior drept Russia Today. Disidenţii lucrează, de asemenea, cu comunitatea rusofonă locală, care apără uneori poziţiile Kremlinului.

Această comunitate reprezintă aproximativ 6% din populaţia acestui mic stat baltic cu 2,9 milioane de locuitori. ”Este ciudat, dar aceşti oameni care sunt aici din epoca sovietică sunt uneori mai pro-Putin ca ruşii înşişi”, deplânge Cernozub.

Lituania susţine în mod deschis opoziţia rusă şi primeşte disidenţi. ”Unul dintre principiile (noastre în relaţia cu Rusia) este să susţinem societatea civilă”, a declarat pentru AFP Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe.
”Lituania este locul în care ei se pot simţi în siguranţă, iar noi suntem mândri de acest lucru”, a insistat el. Din 2013, Ministerul de Externe organizează în fiecare primăvară un forum al opoziţiei ruse.
Agresiunea rusă în Ucraina le-a trezit locuitorilor celor trei ţări baltice – care au divorţat cu Uniunea Societică în 1991 – temeri ale unei noi posibile anexări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *