Statul român face pe prostul când e vorba să recupereze peste 100 de milioane de euro de la Rompetrol

După mai bine de un an de la decizia de clasare, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului încă se mai gândește dacă deschide proces în instanța civilă pentru recuperarea sumei de 106 milioane de dolari aflate în litigiu în dosarul Rompetrol II de la DIICOT.

Pe 5 decembrie 2019, DIICOT a clasat dosarul Rompetrol II, după o anchetă de mai bine de 13 ani.

Procurorii i-au exonerat din diverse motive pe americanii George Philip Stephenson, fost vicepreședinte al Rompetrol pe vremea lui Dinu Patriciu, și Richard Colin Hart, și el din fosta conducere a Rompetrol, pe foștii miniștri Dan Ioan Popescu zis DIP, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea. În cazul americanilor, ar fi intervenit prescripția.

Totuși, procurorii au menținut sechestrul pe rafinăria Petromidia. Într-un comunicat, procurorii au atras însă atenția asupra faptului că Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului trebuie să deschidă proces în instanța civilă pentru recuperarea celor peste 106 milioane de dolari aflați în litigiu ”în 30 de zile de la comunicarea soluției dispuse de procuror”.

Procurorii DIICOT au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra bunurilor aparținând inculpaților și suspecților, asupra sumei de 457.483 lei aflată în contul S.C. Rompetrol Rafinare SA, asupra bunurilor identificate la punctul de lucru Năvodari, județul Constanța, precum și menținerea măsurilor asiguratorii până la concurența sumei de 106.485.365 USD asupra unor bunuri imobile aparținând Rompetrol RafinareS.A.(„RRC”) – punct de lucru Năvodari, Platforma Petromidia.

Această măsură urmează a înceta de drept dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și Faber Invest & Inc. nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în 30 de zile de la comunicarea soluției dispuse de procuror”, arăta DIICOT într-un comunicat din 10 decembrie 2019.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a formulat plângere la procurorul ierarhic superior împotriva deciziei de clasare a procurorului de caz din 5 decembrie 2019. Plângerea a fost respinsă pe 6 februarie 2020.

Mai departe, decizia de închidere a dosarului penal a fost atacată în instanță cu plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată formulată de companiile Balkan Petroleum, Faber Invest & Trade, Rompetrol Rafinare, Kazmunaygas International N.V., Oilfield Exploration Business Solutions, dar și de către americanii George Philip Stephenson și Richard Colin Hart, ambii din fosta conducere a Rompetrol de pe vremea lui Patriciu.

Potrivit unor surse judiciare, americanii voiau să schimbe motivul de clasare din ”fapta este prescrisă” în ”fapta nu există” ca să fie exonerați și în cazul unei acțiuni în instanța civilă pentru recuperarea sumei aflate în litigiu de peste 106 milioane de dolari. Potrivit legii, latura civilă (privind banii) a unui proces penal nu se prescrie.

Pe 10 iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a confirmat decizia DIICOT de clasare a marelui dosar Rompetrol și a menținut sechestrele în valoare de peste 106 milioane de dolari asupra bunurilor Rompetrol Rafinare, potrivit site-ului ÎCCJ.

Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentele Balkan Petroleum şi Faber Invest & Trade INC.

Respinge, ca nefondate, plângerile formulate de petenţii Stephenson George Philip, Hart Colin Richard, Rompetrol Rafinare, Kazmunaygas International N.V., Oilfield Exploration Business Solutions, împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 5 decembrie 2019, emisă în dosarul nr. 225/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, Secția de Combatere a Criminalității Organizate”, au decis magistrații ÎCCJ pe 10 iulie 2020.

De când curge termenul de ”30 de zile de la comunicarea soluției dispuse de procuror” în care AAAS ar fi trebuit să deschidă proces civil pentru recuperarea sumei de 106 milioane de dolari. Ce spune legea.

Potrivit articolului 315 privind clasarea din Codul de procedură penală, ”ordonanţa de clasare cuprinde (…) dispoziţii privind:

a) ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei”.

Potrivit unor surse din cadrul DIICOT, în situația în care decizia de clasare a dosarului este contestată în instanță, cum s-a petrecut în cazul de față, termenul de 30 de zile curge de la data comunicării către AAAS a deciziei ÎCCJ motivate de confirmare a decizie de clasare.

Cum pe 10 iulie se împlinește un an de la decizia ÎCCJ, am întrebat AAAS dacă i s-a comunicat motivarea de către Instanța supremă și dacă a deschis proces civil în termenul de 30 de zile de la comunicare.

Surpriză majoră!

AAAS spune că a decis să nu deschidă proces în termenul de 30 de zile de la comunicarea de către DIICOT a soluției din 6 februarie 2020 de respingere a plângerii împotriva deciziei de clasare din 5 decembrie 2019.

În ce privește procesul de la ÎCCJ, AAAS susține că nici măcar nu a fost citată și nu i-a fost comunicată hotărârea motivată de confirmare a deciziei de clasare.

Dar oricum, să stăm liniștiți, că pot deschide oricând proces civil și că analizează această variantă la nivelul unui ”Grup de lucru”.

Foto:răspuns AAAS la o solicitare oficială

Între timp, în 2010, americanul din fosta conducere a Rompetrol, Phil Stephenson, și-a cumpărat o insulă în Caraibe, Petit St. Vincent.

În ianuarie 2007, Robin Paterson se plimba cu iahtul său, Zanzibar, când a zărit insula Petit St. Vincent şi s-a îndrăgostit de ea. Ca din întâmplare, doi ani mai târziu, prietenul lui Robin, Phil Stephenson a trecut pe lângă aceeaşi insulă la bordul iahtului său, Galileo, şi a fost la fel de atras de farmecul şi de frumuseţea insulei. Phil şi Robin au cumpărat această insulă spectaculoasă în 2010 şi au investit în ea astfel încât să se păstreze moştenirea şi integritatea acesteia, dar în acelaşi timp să-şi exprime şi propria viziune“, se arată pe site-ul resortului Petit St. Vincent.


Foto: insula Petit Saint Vincent; sursa: petitstvincent.com


Foto: Philip Stephenson, proprietarul insulei Petit St Vicent

Context. Dosarul Rompetrol, record de anchetă de 13 ani

Procurorii DIICOT au anchetat cazul Rompetrol II din 2006. Inițial, dosarul a fost instrumentat de procuroarea Adriana Cristescu (zisă Vipera neagră, sora lui Radu Cristescu de la PMP, actual PSD).

Aceasta a reușit să trimită în judecată prima parte a cazului, cea cu Dinu Patriciu și a disjuns partea a 2-a, cu miniștrii Cabinetului Năstase care l-au ajutat pe Patriciu să rostogolească datoriile istorice ale Rompetrol de peste 600 de milioane de dolari.

În 2014, Adriana Cristescu s-a pensionat și cazul a fost preluat de procurorul Mirel Rădescu. În 2016, Rădescu a pus sub acuzare 4 foşti miniştri pentru mai multe infracţiuni în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernul Năstase, în 2003. E vorba de fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu. În acest caz, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro pentru recuperarea prejudiciului.

În 2018, procurorul Rădescu a vrut să finalizeze ancheta și să îi trimită în judecată pe cei 4 miniștri, însă rechizitoriul a fost infirmat de către șeful de atunci al DIICOT, Daniel Horodniceanu, din cauza unor presupuse erori în anchetă. Cazul a fost intrumentat de un alt procuror, însă la data de 5 decembrie 2019, DIICOT a deciz clasarea, după o anchetă de mai bine de 13 ani.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *