Summit-ul NATO de la Madrid. Sunt aștepate cele mai importante decizii de la sfârșitul Războiului Rece
Deciziile de la summitul de la Madrid vor „pregăti acum alianța pentru o nouă fază a relației cu Rusia”, a declarat Alexander Vershbow, un diplomat american veteran. NATO, a spus el, „va trebui să se schimbe”.
Liderii celor 30 de state membre ale NATO se reunesc, începând de marți, la Madrid, pentru discuții în cadrul a ceea ce mulți se așteaptă să fie cel mai important summit al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord de la sfârșitul Războiului Rece. Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document ce va defini obiectivele și prioritățile pentru următorul deceniu, adoptând și adaptând instrumentele pentru atingerea acestora.
Liderii NATO vor adopta un nou „Concept strategic” care prezintă imperativele și provocările de top cu care se va confrunta Alianța. Totuși, în culise, diplomații NATO s-au străduit să revizuiască strategia pe termen lung, căutând compromisuri cu privire la modul de prezentare a amenințărilor și priorităților în timp ce alianța se luptă cu privire la când și dacă amenințarea rusă de astăzi va lăsa în cele din urmă loc altor pericole, în special din cauza China, scrie politico.eu.
„Există întotdeauna diferențe de perspective și puncte de vedere pe care le găsiți în cadrul NATO, cu 30 de țări diferite reprezentate în jurul mesei”, a spus Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATO.
Împingerea Europei pentru o mai mare autonomie militară strategică rămâne, de asemenea, o dezbatere aprinsă, la fel ca și posibilitatea ca liderii americani, sceptici la NATO, să recupereze puterea. China și alte amenințări pe termen lung nu se retrag.
NATO își mărește de peste șapte ori forța rapidă de intervenție
NATO a anunțat încă de luni, cu o zi înainte de începerea summitului, prin vocea secretarului său general, Jens Stoltenberg, că va mări numărul de trupe aflate în alertă maximă de peste șapte ori, la peste 300.000.
Invazia Ucrainei de către Rusia din februarie a declanșat o schimbare geopolitică majoră în Occident, determinând țările cândva neuter, Finlanda și Suedia, să solicite aderarea la NATO și Ucraina pentru a-și asigura statutul de candidat la Uniunea Europeană.
„Rusia a renunțat la parteneriatul și dialogul pe care NATO a încercat să-l stabilească cu Rusia de mulți ani”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, luni, la Bruxelles.
„Au ales confruntarea în loc de dialog. Regretăm asta – dar, în acest caz trebuie să răspundem la această realitate”, a spus el reporterilor.
Summitul NATO din 28-30 iunie vine într-un moment crucial pentru alianță, după eșecurile din Afganistan și discordia internă din epoca fostului președinte american Donald Trump, care a amenințat că va scoate Washingtonul din alianță.
Stoltenberg a spus că în viitor NATO va avea „cu mult peste 300.000” de soldați în alertă maximă, comparativ cu 40.000 de soldați câți alcătuiesc în prezent forța de reacție rapidă a alianței – Forța de răspuns a NATO (NRF).
Noul model de forță este menit să înlocuiască NRF și să furnizeze un grup mai mare de forțe de înaltă pregătire în domenii, terestre, maritime, aeriene și cibernetice, care vor fi prealocate unor planuri specifice pentru apărarea aliaților.
Stoltenberg a spus că unitățile de luptă NATO de pe flancul estic al alianței, cel mai apropiat de Rusia, în special statele baltice, urmează să fie ridicate la nivel de brigadă, cu mii de trupe prealocate în așteptare în țări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.
„Evident, în acest moment, din cauza invaziei ruse a Ucrainei, suntem foarte concentrați pe apărarea colectivă”, a declarat luna trecută ministrul portughez de externe João Gomes Cravinho reporterilor.